„Imi amintesc de vizita mea la Catedrala Notre Dame din Paris, in 1994. Eram vreo 10 ortodocsi, printre care si doi preoti. Am insistat sa ne inchinam la Coroana de Spini, adapostita intr-una dintre capelele Catedralei. Preotii catolici, usor plictisiti, au incuviintat pana la urma sa deschida Capela unde se gaseste Sfanta Coroana care a ranit Crestetul lui Dumnezeu. Capela era inchisa. Preotii catolici au deschis un dulap imens unde se afla, parca ascunsa sub obroc, Lumina inlacrimata a lumii. Un preot parizian a luat-o in brate si, zambind, a pus-o pe o masuta. Fara nicio pregatire anterioara, fara niciun cuvant, cei 10 ortodocsi am cazut la pamant, cu fetele lipite de marmura rece a capelei. Din ochi tasneau in mod involuntar lacrimi de durere si de recunostinta. Am sarutat plangand spinii plini de Sangele lui Dumnezeu. Preotii catolici erau perplecsi. Au ingenuncheat si ei, vizibil jenati de indiferenta lor, si au ingaimat in gand cateva rugaciuni. Dupa vreo 20 de minute de rugaciuni tacute, ortodocsii s-au ridicat in picioare, si-au sters lacrimile, s-au inchinat inca o data Coroanei mantuitoare si au iesit in liniste. Canonul (un fel de staret) Catedralei, prezent si el, a soptit: «Nu am mai vazut de mult atata credinta»”. (Parintele Ioan Istrati)
Parisul cel semet, simbol al opulentei si puterii pamantene, plange azi la temelia arsa a Catedralei Notre-Dame. Caderea in pacatul trufiei se plateste cu lacrimi de durere si cainta crunta. Oamenii sunt socati, iar unii refuza in continuare sa creada ca o asemenea tragedie ii poate lovi tocmai pe ei. A fost nevoie de aceasta drama pentru ca francezii sa-si ridice din nou privirile spre necuprinsul vazduh, inaltand rugaciuni lui Dumnezeu. In prima zi a Saptamanii Patimilor la crestinii catolici s-a frant sulita care impungea Cerul, nu si Sfanta Cruce din Altarul Catedralei. Flacarile au purificat Notre-Dame, care va trebui acum sa isi reaminteasca ce chemare are, de catedrala crestina, casa a Domnului.
Repere istorice
Ca sa intelegem mai bine ce inseamna Notre-Dame pentru umanitate, trebuie spus ca in aceasta Catedrala sunt cateva Sfinte Relicve ale Patimirilor Domnului: o parte din Crucea Mantuitorului Hristos, un piron al Patimirilor si Sfanta Coroana de Spini, a carei autenticitate a fost confirmata de-a lungul timpului de toti fizicienii si chimistii, medicii, istoricii si arheologii care au cercetat-o.
In 1238, aflat in mare dificultate financiara, imparatul bizantin Baldwin of Courtenay a decis sa vanda relicvele crestinatatii bancherilor venetieni, pentru a face a face rost de bani. Regele Frantei, Ludovic al IX-lea, supranumit si „Sfantul Ludovic”, a decis sa intervina: le-a platit compensatii uriase bancherilor venetieni si a adus in Franta 22 de relicve sfinte.
La 19 august 1239, procesiunea crestina a ajuns la Paris. „Sfantul Ludovic” si-a dezbracat toate insemnele si vesmintele regale si a pasit in fata multimii purtand doar o tunica simpla si cu picioarele goale. Ajutat de fratele sau, a purtat Sfanta Coroana de Spini pana la Catedrala Notre-Dame, acolo unde exista si in prezent. Pentru o scurta perioada de timp, Sfintele Relicve ale Patimirilor Domnului au fost ascunse la Biblioteca Nationala – asta se intampla in timpul Revolutiei franceze, cand protestatarii furiosi au distrus numeroase opere de arta si amenintau sa faca la fel si cu simbolurile crestinismului. Inca de atunci, gavrosii de marmelada zbierau ca vor spitale, nu catedrale.
Macron ii buzunareste pe cetateni
Cu zambetul pe buze si un discurs ferm, presedintele Macron i-a anuntat pe francezi ca trebuie sa plateasca pentru reparatiile la Notre-Dame. Cu alte cuvinte, bancherul pus sef la Elysee le zice alegatorilor ca, de vor Catedrala crestina, sa marce banu’! „Ceea ce s-a intamplat la Catedrala Notre-Dame este o tragedie oribila. Cel mai rau scenariu a fost evitat, chiar daca batalia inca nu a fost castigata. Notre-Dame este istoria noastra, literatura noastra, parte a spiritului nostru, locul marilor noastre evenimente, al epidemiilor, al razboaielor, al eliberarilor noastre, epicentrul vietilor noastre… De aceea, spun solemn: o vom reconstrui impreuna”.
Si cat de frumos vorbise pana la ultima fraza! Promisiunea din final „o vom reconstrui impreuna” e mai degraba un indemn, un apel international de strangere de fonduri. Culmea, vocea sa chiar a fost auzita, miliardarul Francois-Henri Pinault (proprietarul colosului Kering – detine brandurile Gucci, Yves Saint Laurent etc) anuntand ca va dona 100 de milioane de euro! Ca sa nu se lase mai prejos, „familia Arnault si grupul LVMH doneaza 200 de milioane de euro”.
Daca vor avea probleme in a gestiona aceasta colecta, autoritatile de la Paris il pot ruga pe Dacian Ciolos sa le dea o mana de ajutor. Julien al nostru este oricum bun prieten cu poporul francez si mai are si experienta in strangeri de fonduri. Ne-a buzunarit pentru Cumintenia Pamantului si nici in ziua de azi nu stim unde-s banii.
Au si ei „Dorelul” lor
Les Echos scrie ca un sistem modern de prevenire a incendiilor a fost instalat la Notre-Dame in timpul lucrarilor de reamenajare demarate in 2014. „De ce nu a functionat acum?”, se intreaba jurnalistii. „Pentru ca aveti si voi Dorelul vostru”, le raspundem noi.
Romaneste, asa s-au comportat francezii in primele ore de la izbucnirea incendiului, cand nicio masina de pompieri nu aparuse in zona. Notre-Dame mocnea ca o torta, iar autoritatile se incurcau in coduri si protocoale. Amatorism cum am mai zarit la momentul „Colectiv”, doar ca de la Franta te-ai fi asteptat la un alt nivel al profesionalismului.
Propaganda rusofoba primeste de mancare de la un fotograf care a avut inspiratia sa surprinda cel mai interesant instantaneu. Notre-Dame arde in fundal, iar pe Sena trece o salupa pe care este scris numele „Vladimir”. Deocamdata, nimeni n-a facut legatura intre Kremlin si incendiul de la Catedrala, insa pentru adeptii teoriei conspiratiei aceasta fotografie reprezinta mana cereasca.
Bisericile catolice din Franta, vandalizate una dupa alta
Presa franceza nu se fereste sa aduca in discutie atacurile asupra bisericilor catolice din ultimele luni, aducand in discutie o legatura clara intre actele de vandalism din lunile trecute cu incendiul devastator de la Notre-Dame. In martie, biserica St. Nicholas din Houilles, din Nordul Frantei, a fost vandalizata, statuia Maicii Domnului fiind trantita la pamant, iar altarul ravasit. De asemenea, in februarie, Saint-Alain Cathedral, din Lavaur, altarul a fost incendiat, iar icoanele si statuile vandalizate. Intr-o alta localitate, Nimes, situata la granita cu Spania, atacatorii au facut ravagii in Notre-Dame des Enfants, ajungand chiar sa manjeasca altarul cu excremente umane. Conform cifrelor furnizate de Ministerul de interne francez, 90% din asezamintele de cult atinse de profanari si vandalisme in 2017 au fost biserici crestine, in special catolice. “Intr-o tacere asurzitoare in Franta sunt atacate sau profanate 2 biserici in fiecare zi. Anticrestinismul care se propaga nu este altceva decat dorinta de deconstructie a istoriei si culturii noastre. Ar trebui lansata o alerta republicana”.