Sute de școli și licee din România urmează a fi desființate sau transformate în anexe. Începând de anul viitor, existența unităților de învățământ va fi condiționată de criterii demografice, de calitatea actului educațional, precum și de solictările de calificare ale operatorilor economici din zonele respective.
Ordinul ministrului interimar al Educației, Daniel Breaz, pentru aprobarea Metodologiei privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar, provoacă un adevărat cutremur în sistem. Potrivit actului normativ, publicat deja în Monitorul Oficial, numărul școlilor și liceelor din România va fi drastic redus, principalele cauze fiind scăderea demografică și eficientizarea cheltuirii fondurilor bugetare. Astfel, pentru fundamentarea planului de școlarizare se va analiza situația claselor paralele care se estimează că la sfârșitul anului școlar au efective sub limita minimă stabilită de lege și a căror comasare se impune, fie la nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică și în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localității. Clasele din unitățile de învățământ din mediul urban vor fi obligate să funcționeze cel puțin cu efectivele medii prevăzute în Legea educației naționale.Totodată, planul de școlarizare în cadrul criteriului demografic trebuie să țină seama de analiza datelor statistice privind evoluția demografică a populației cuprinsă în intervalul 0-18 ani, a densității acesteia și a componenței entice, și de analiza fenomenului de migrare internă și externă a populației de vârstă școlară, preșcolară și antepreșcolară.
Învățământul profesional, în prim plan
Pe lângă măsura transformării liceelor care au avut promovabilitate zero la examenul de bacalaureat în școli profesionale, Ministerul Educației Naționale cere dezvoltarea ofertei pentru acest tip de învățământ. Astfel, la fundamentarea proiectului planului de școlarizare, în cadrul criteriului geografic, se va urmări promovarea unor măsuri dinamice pentru accesul la educație al tuturor copiilor și elevilor, care să permită acoperirea echitabilă a tuturor zonelor din mediul urban și rural, cu ofertă de formare profesională prin învățământ profesional și tehnic. De asemenea, se va urmări dezvoltarea calificărilor profesionale care valorifică tradiția locală și potențialul de dezvoltare socioeconomic, corelate cu posibilitățile de inserție socioprofesională. În ce privește criteriul relevanței, planul de școlarizare trebuie să țină cont de rezultatele investigării necesarului de specializări solicitat în învățământul liceal, filiera teoretică, care să ofere acces pe piața muncii sau în învățământul superior, și de solictările exprimate de operatorii economici, cu proiectarea ofertei de formare profesională în învățământul profesional și tehnic privind calificările profesionale școlarizate în acest segment de învățământ.