Elena Udrea a prins glas. Din ce in ce mai mult in ultima vreme. Daca pana acum se multumea cu banalitati in timpul arestului la domiciliu si al controlului judiciar, acum, dintr-o data, si-a adus aminte ca e din Plescoi si stie sa bata din picior.
Printr-o nefericita intamplare din Justitie, duduia cu alura de razboinica permanenta se bucura de o vacanta ce risca sa devina eterna. Adapostita in Costa Rica, aceasta Ioana d’Arc pripasita ca un blestem in viata romanilor emite judecati si cere explicatii. Se ia de piept cu Ghita, cu Coldea, cu Kovesi si cu oricine ii sta in cale. Treba ei, oricum niciunul nu e mai breaz decat ea. Aceeasi gasca de prost gust, aceleasi ifose de fecioare. De la mii de kilometri distanta de puscaria de la Targsor, are un curaj care mai degraba seamana cu sfidarea. Probabil ca mizeaza pe faptul ca nu o va returna Costa Rica doar ca sa faca pe plac Justitiei din Romania. Nu stiu de ce se teme atat de judecatorii de aici. Sunt aceiasi pe care i-a adunat in sistemul construit de ea, si de ea, aceeasi justitie care toca destine pe banda rulanta, la ordine. Atunci, era perfecta. Acum e infricosatoare? Ca e insarcinata nu-i treaba mea. Poa’ sa faca atatia plozi cati isi doreste si ori de cate ori vrea sa-si mai prelungeasca libertatea. M-am uitat, atat cat ma pricep, la poze cu femei insarcinate. Niciuna nu parea ca este mai valoroasa ca inainte de a avea burta ceva mai mare. Doar duduii asteia care imi starneste fiori de nu spun ce i se pare ca este un fel de martor al clipei. Bate atata moneda pe jurnalul ei, pus la pastrare la un alt martor al clipei, de Cristoiu zic, incat ma gandesc ca toate printesele si reginele care si-au tinut jurnale intime au fost niste proaste care scriau versuri proaste sau cum fierarul de la curte, pe blat, le descuia centura de castitate cand regele era la vanatoare. Elena draga, zambetul meu de dupa stirile de la 7, bucuria baietilor care salivau la pozele tale, daca nu scrii si de cate ori ai fost virgina, degeaba. E doar amagire in blugi.