Plătim biruri ca pe vremuri și tot nu-i de ajuns. România dă Occidentului ce are ea mai de preț, dar mai trebuie, „Poarta” vrea mai mult, tot mai mult. Fondul Monetar Internațional ne-a cocoșat, însă urmărește să ne vadă în genunchi, implorând mila stăpânului finanțelor. „Aveți un leu prea gras”, ne zic experții FMI, al căror mesaj e clar: moneda noastră este supraapreciată și trebuie să hrănească un euro din ce în ce mai slăbit pe piețele bancare internaționale. Singura întrebare care se pune acum este: când vine Apocalipsa? Înainte sau după alegerile prezidențiale? Îngroapă „Manole” moneda națională „azi” ori așteaptă până „mâine”, să vadă ce jocuri pot fi făcute pe la Palatul Cotroceni?!
FMI ne-o trage. Încă o dată, tare și apăsat. Parteneriatul cu ei este mai degrabă un viol oficializat, nicidecum o relație consimțită de ambele părți. Bancherii vor un leu slab, iar BNR trebuie să se conformeze. Isărescu, nici de-ar vrea (dar oricum nu vrea), nu are altă soluție. A fost păstrat în funcție cu un scop, dar mai ales cu un preț. Tainul se plătește, mai devreme sau mai târziu.
Din calculele pe care și le-au făcut ei, bancherozaurii femeiști zic că leul este supraapreciat, valorand, de fapt, cu 10% mai puțin. Adică, mai corect ar fi un raport de 1 euro la 5,2 lei! Și, ce să vezi, mare surpriză cât bobul de grâu: de aceeași părere sunt și șefii Raiffeisen Bank. Ăia care o ardeau haștagist la proteste vin acum să ne învețe cum să rezistăm, la iarnă, cu prețuri explodate la servicii, mâncare, combustibil, întreținere etc. Rezistați, români, că-i mai fitness cu burta lipită de șira spinării! „În România, productivitatea creşte mai încet decât cresc salariile, iar asta înseamnă un factor negativ pentru cursul de schimb (…) În mod fundamental, cursul ar fi trebuit să se deprecieze în ultimii ani”, susţine Ionuț Dumitru, economist-șef la Raiffeisen și unul dintre finanțiștii care latră întruna de când lefurile românilor au început să se apropie de valorile întâlnite în Occident. Noroc că mai avem și câte o minte limpede, în persoana bancherului Daniel Dăianu, care susține că aprecierea FMI cu privire la leu „îngrășat” artificial vine cu „mari imprecizii”. De asemenea, mai afirmă Dăianu, o depreciere a leului în clipa de față nu ar face decât să crească presiunile inflaţioniste, putând declanșa o adevărată criză a leului pe piața interbancară. Dar, ce contează, noi trebuie să înțelegem că leul e supraapreciat și musai să hrănească mai repede îmbuibatul euro. 1 euro = 5,2 lei, așa ar fi corect, ne spune FMI! Hai, sictir, am răspunde noi, dar tare mă tem că soarta „ronului” a fost deja stabilită. Am mai pățit-o și-n 2008, când doar alegerile prezidențiale au păstrat nivelul de 3,6 lei pentru un euro. Cum s-a terminat votarea, cum și-a luat viteză euro. A sărit la 4,2 lei chiar după Revelion, pe 5 ianuarie.