Schimbarea produsă la vârful FMI nu aduce și o nouă optică în politica Fondului. Din contră, proaspătul director Kristalina Georgieva are idei clare ca prenumele său: dacă America și marile puteri vor continua războiul comercial, atunci economia mondială pierde sute de miliarde! Iar costul trebuie suportat de cineva, nu-i așa? Ca de obicei, în viziunea finanțiștilor care trag sforile prețul îl plătesc țările mici. Cum vor putea face asta, dacă deja sunt împovărate de datorii pe mai multe generații de acum încolo? Nimic mai simplu, făcând noi datorii! Împrumutați-vă și puneți toți taxe populației, că altfel de e de rău, ne amenință FMI!
Mai întâi, Fondul Monetar Internațional ne-a transmis că leul și-a umflat prea tare mușchii și ar face bine să ridice nițel coada. Nu mult, suficient cât să urce euro spre 5,2 lei, că altfel este de rău, se gripează moneda europeană, tușesc piețele valutare, ni se contractă economia, are statul de drept de suferit, ce să mai dezastru pe toate palierele! Și iar trebuie să intervină de manieră salvatoare Occidentul cel binevoitor…
Când strănută Fondul, răcește BNR
Mesajul FMI a fost însușit cum se cuvine de Mugurel, astfel că, de vreo săptămână, leul o tot ia la vale, iar euro urcă. Mai zilele trecute, pe la toate casele de schimb din București nu găseai curs sub 4,77, iar la bănci trecea chiar de 4,8! Mai departe, că ne-am lămurit cum e cu independența monetară – când strănuntă Fondul, răcește BNR!
Publicația Les Echos anunță că Fondul Monetar Internațional îşi va scădea din nou previziunile de creştere economică, atât pentru anul în curs, cât mai ales pentru 2020! Astfel, PIB-ul mondial ar putea fi redus cu circa 0,8%, în condițiile în care estimările inițiale ale impactului acestui război SUA-UE-China erau de 0,5%. Este o reducere zdravădă, „de dimensiunile economiei Elveţiei”, avertizează specialiștii în economie.
De ce încetinește „sincronizat” economia mondială? În primul rând fiindcă creşterea comerţului mondial „a ajuns într-un punct mort”, susține Kristalina Georgieva. Din 2010 încoace, niciodată economia globală nu s-a aflat la un nivel atât de redus.
Ce-i de făcut? Soluții ar fi, dar niciuna nu mulțumește marile puteri ale lumii.
Și, atunci, pentru a face față presiunilor pieței financiare, FMI trece la acțiune. Va demara o amplă campanie de „refinanțare” a creditelor deja existente. Cu alte cuvinte, România trebuie să se pregătească fiindcă o așteaptă un nou împrumut. Iar la colț stă și Banca Mondială, celălalt „cămătar” flămând.
Vor să interzică sobele țărănești!
Să ne amuzăm cu noul director al FMI (sau să ne îngrozim la ce ne așteaptă?!): introducerea unei taxe pe cărbune reprezintă un instrument puternic și eficace de luptă împotriva… Nici nu mai contează împotriva a ce, Kristalina vrea sobele demolate și gata, ce atâta smiorcăială?! Ni se dă exemplul Suediei, care a introdus o astfel de taxă în 1991 (adică, le-a interzis cetățenilor să se mai încălzească la lemne/ cărbune) și undeva spre finalul anilor ’90 a înregistrat o reducere a emisiilor de carbon. Daaa, că cel mai mult în lumea asta polează soba de teracotă și bușteanul cu care se hrănește ea din decembrie până-n martie! Altfel, frumos primul discurs al directorului FMI. Stă bine la bulșit corporatist, mestecă și amestecă cuvinte divorțate de ideile pe care și-ar dori să le transmită. „Susţinerea investiţiilor în infrastructură cu energie curată”, „trebuie să ajutăm planeta să se vindece”, „e nevoie de tranziţie”.