Chiar asa s-au ales lucrurile. Unii cu Europa, altii cu Romania. Primii s-au dumirit repede despre ce este vorba. Decat sa te zbati pentru o tara care se misca mai greu, uneori prea greu ce-i drept, mai bine o injuri de mama si o iei la palme in vazul tuturor. Chiar daca cei de acasa te pun la zid ca tradezi, nu conteaza, totul e sa nu pierzi vremea cu patriotisme si sa treci urgent in tabara cealalta. Si, odata ajuns aici, sa lansezi cele mai cretine teorii si scenarii, minimalizand sau denaturand adevarul. Exemplu: in 2016, PSD a castigat zdrobitor alegerile. A castigat pentru ca asta a fost vointa populatiei, nu pentru ca Dragnea a impus acest lucru. Nici nu avea cum. Din tabara cealalta, s-a strigat insa ca Dragnea a pus stapanire pe Romania. Nuanta a stabilit regula.
Modelul asta poate imbraca zeci si sute de fatete. Taxa pe lacomie, aplicata in multe tari din UE, a fost tradusa de romanii din tabara europeana opusa prin „Dragnea jefuieste bancile si firmele straine”. Orice imbunatatire adusa legilor justitiei era rastalmacita de romanii ajunsi adversarii Romaniei ca fiind un atac la statul de drept si la independenta justitiei. Nici nu puteau sa strige altceva, caci gasca in care si-au gasit un nou salas nu le-ar fi permis.
Atacati pe doua fronturi
Ne-am trezit intr-un foc incrucisat, la care nu ne-am asteptat cand am intrat in Uniunea Europeana. Din cate imi aduc aminte, nu noi am batut ultimativ cu pumnul in masa pentru a fi primiti in „marea familie europeana”, sintagma care imi repugna. Si nici nu ne-am milogit pentru asta. Am fost vrajiti de mirajul occidental, ni s-au promis cate in luna si in stele, noi am crezut ca vom fi egali cu ceilalti si, pana la urma, am ajuns sa fim ruda saraca de care toti se rusineaza si o asaza in coltul mesei. Ni s-au pus creierii pe moate ca presedintele se zbate pentru noi, ca va negocia la sange cu stapanii pentru a nu fi tara de mana a doua. Alta vrajeala pe care am inghitit-o. In realitate, Iohannis nu s-a opus niciodata dorintelor sau deciziilor Uniunii.
Semneaza ce i se pune in fata si zambeste la poza de protocol de parca ar fi repurtat o mare victorie. Pentru a nu ne simti ofensati prea rau, ni s-a spus ca Europa nu are tari cu cetateni de mana a doua. Are, in schimb, doua viteze, dar Romania nu poate circula cu viteza intaia. Nu a fost de ajuns bataia asta de joc. Ne-am trezit si cu oamenii nostri din Parlamentul European care ne-au sarit in cap sau ne-au calcat in picioare. Sigur ca erau si sunt romani, fara discutie, dar interesele pe care le au nu tin cont de cetatenie sau de nationalitate.
Pentru unii muma, pentru altii ciuma
Angela Cristea, reprezentantul Comisiei Europene in Romania, lanseaza cea mai dura amenintare la adresa noastra. Ne paste procedura de infringement ca urmare a atacarii statului de drept prin Ordonanta conceputa de Tudorel Toader. Altfel zis, sa ne asteptam la sanctiuni financiare de milioane si milioane de euro, pana ne bagam mintile in cap. Asta, pentru inceput. Doamnei i se pare ca statul de drept a fost lovit la temelie prin regulile impuse in normalizarea justitiei. Ce treaba are Comisia Europeana cu examenele pe care procurorii si judecatorii ar trebui sa le promoveze pentru a ajunge in functii superioare, Angela Cristea nu mai spune. Ataca insa faptul ca Ordonanta a fost data fara o consultare prealabila cu asociatiile profesionale ale magistratilor si fara avizul CSM. Interesant motiv invocat pentru a recurge la infringement, pentru ca nici Raluca Pruna nu s-a consultat cu nimeni cand, peste noapte, a modificat zeci de articole din Codul penal, tot printr-o Ordonanta. Numai ca aceasta apartinea guvernului Ciolos, iar Angela Cristea a uitat. Si, oricum, chiar daca nu a uitat, doar nu era sa-i faca iures favoritului lui Juncker. Mai mult, sotul ei de la acea vreme, Dorian Filote, fusese purtatorul de cuvant al lui Ciolos, deci nu se pune. Nici cand Monica Macovei a intors pe dos legile justitiei Comisia Europeana nu a protestat. Si nici cand, in 2016, echipa lui Ciolos a aprobat Ordonanta 6, cea care conferea SRI puterea de a face cercetare penala.
In pragul descompunerii
Parte din rapoartele trimise de Angela Cristea pe masa Comisiei Europene sunt pline de neadevaruri, ca sa ma exprim eufemistic. Atat Dragnea cat si Tariceanu au atacat veridicitatea lor, dar Europa nu are treaba cu asa ceva. Ea are treaba cu punerea Romaniei cu botul pe labe, sa nu mai ridice capul si sa maraie la justitia pe care stapanii de la Bruxelles sau cei din spatele lor vor sa o impuna aici. Si, de ce nu ar avea atata dezinvoltura, cand de pe bancile Parlamentului European sar ca arsi Monica Macovei, Siegfried Vasile Muresan sau un Cristian Preda, carora justitia din Romania le pute rau de tot daca nu e parfumata cu odicolon bruxellez. Om fi noi mai de la tara si nu apreciem fineturile astea occidentale, nu zic nu, dar aromele sorosiste cu care astia si altii ca ei se imbalsameaza duhnesc a putreziciune, a Europa care mi se arata in pragul descompunerii. Este foarte ciudat cum romanca Angela Cristea nu vede ca, in tara ei, magistratii sunt primii care incalca legea, facand o greva mascata in suspendarea activitatii. Unde s-a mai pomenit asa ceva, magistrati facand greva? Se anunta, oricum, o batalie perversa si de durata, la care nimeni nu poate pronostica invingatorul. Europa lor sau Romania noastra?