Ancheta aruncată pe piață de Rise Project și care îl are ca personaj principal pe Dan Barna este, mai degrabă, o intenție nereușită de a realiza ceea ce în judo se numește „o-soto-gari” sau „marea secerare din exterior”. Jurnalistic abordată, ancheta rămâne după cum spuneam, doar o intenție nereușită. Nu scoate nimic în evidență. Nici că Barna a furat, nici că prietenii lui cu care a lucrat, de regulă foști colegi de școală primară sau de liceu, sunt mai vinovați unii decât ceilalți. Este vorba de fonduri europene care s-au sucit și s-au răsucit sub liderul USR, cam fără control. Și mai e vorba și de persoane cu dizabilități, care ar fi trebuit ajutorate în cadrul programelor desfășurate.
De ce vorbim acum, în pragul alegerilor prezidențiale, de persoane vulnerabile? Nu e greu de intuit. Pentru că românul de rând, milos ca un prost de cele mai multe ori, se sensibilizează repede și, indignat profund, iese în stradă și strigă „al dracului el de nenorocit, cum a furat banii amărâților pe care i-a tras în piept!” Iar strada românului de rând este Facebook, unde, pe lângă poze cu pisici, cafele și flori, e loc și de opinii politice. Alea care sunt, atâtea câte sunt și așa cum sunt.
Iepurașul scos din jobenul politic
Nu este important ce a făcut sau ce nu a făcut Dan Barna. Din ancheta marca Rise Project nu reiese nimic limpede de care să poată fi acuzat. Este aceeași bălmăjeală cruntă, exact ca în cazul valizelor lui Liviu Dragnea. Cine, ce, cât, cum, unde? Nu asta contează, ci doar faptul că, de data aceasta, pozele de care abundă materialul sunt mai mari. Măcar râzi. Efect zero din punct de vedere jurnalistic, poate doar cu ceva impact la cei care nu pot citi lista de întreținere dacă nu au alături și poza cu administratorul. Altceva se ascunde, însă, în spatele materialului apărut nu chiar din senin, căci duhnește a comandă. Cine este creatorul USR dacă nu Florian Coldea? Chiar dacă acest lucru nu poate fi demonstrat decât de cei care știu dedesubturile, deci un număr infim de oameni, nu înseamnă că subiectul poate fi ignorat. Și uite cum, fix în plină campanie electorală, Dan Barna este extras de urechi din jobenul despre care unii spun că ar fi ba la Cotroceni, ba la SRI, și arătat populimii.
Iar prostimea va duce jocul lui Hellvig și Iohannis până la capăt, comentând cam ce-și imaginează ea că a făcut Dan Barna și virând brusc spre Iohannis la capitolul opțiune politică. Totuși, ce ar avea de împărțit Iohannis cu Florian Coldea? Nu asta este întrebarea ajutătoare, care să vă apropie de adevăr. Substratul trebuie căutat într-o alta, cine bagă mâna în foc că cei doi s-au despărțit în relații frățești, precum Ceușescu și Kim Ir Sen la scara avionului?
Fentă și stop
O fi furat Dan Barna? Nu știu. Or fi furat și ceilalți? Nu știu. Or fi ajuns deja hârtiile la DNA? Nu știu. Dar încep să știu de ce liderului USR trebuia să i se pună căpăstru. Mai toate sondajele îl arată ca fiind contracandidatul din turul al doilea al prezidențialelor, cu șanse destul de mari de a periclita mandatul la care Iohannis visează. Apoi, atât timp cât despre ceilalți nu a apărut nimic pe piață, de ce nu aș crede că aceștia nu reprezintă un adversar pe măsura primarului de la Cotroceni, ca laboratoarele de specialitate să le pună ceva în cârcă?
Chiar dacă liderul USR este nevinovat și totul este doar o pură invenție – și nu am motive să-i iau apărarea – să nu uităm cum actualul premier, Ludovic Orban, a fost faultat cu un dosar la comandă pe vremea când candida la Primăria Generală a Capitalei. După un timp, cât să nu bată la ochi făcătura, Înalta Curte de Casație și Justiție a concluzionat că este nevinovat. Nici asta nu este important, ci doar faptul că a fost stopat la timp, să nu se apropie de funcție.
Banul politic sau politica banului?
Populimii, din păcate, îi scapă elementul cheie. Cazul Dan Barna, dacă ar fi adevărat, e unul izolat? Cine intră în politică fără bani în buzunare?
Ce să facă acolo, să fie trimis după țigări precum „Milică”, la comanda lui Coposu? Există vreun politician, indiferent de formațiunea din care face parte, care să fi bătut la poarta partidului și să fi fost primit precum Iisus în Ierusalim? Cum să-și susțină intrarea și ascensiunea dacă e lefter și mănâncă din slănina pe care i-o trimite nevasta la pachet? Cu ce să cotizeze la partid dacă nu învârte măcar o afacere, nu zic mai multe, din care să curgă banii? Așa cum îi este foame lui, așa îi este și partidului. Hai, nu tu, că ești mai zgârcit, dar nici afacerile tale nu pot vărsa o donație în contul partidului? Păi, atunci, ce cauți în politică? Excepții de la regula asta nu există, indiferent că ești de dreapta, de centru-stânga sau de stânga. Totul e să înțelegi ce înseamnă banul politic. Dar și politica banului.