Intr-un interviu acordat ziarului „National”, Andreea Marin Banica vorbeste deschis despre problemele de sanatate pe care le are si care au generat speculatii in presa de scandal, dar si despre proiectele pe care le are in vedere in perioada imediat urmatoare.
Chiar daca s-a ferit sa intre in detalii amanuntite legate de diagnosticul pus de medicii straini, Andreea Marin afirma ca ideea de a merge la clinica din Turcia i-a venit dupa ce a aflat de problemele de sanatate pe care le-a avut gimnasta Andreea Raducanu. Fosta prezentatoare TV recunoaste ca urmeaza in acest moment un tratament, care ar trebui sa puna capat problemelor sale. In ceea ce priveste cariera, Andreea sustine ca pe langa proiectele caritabile in care este implicata, lucreaza la un nou volum, in care se va ocupa si de partea de text dar si in cea de ilustratie foto. „Imi place sa citesc, dar nu-mi trece prin cap sa aspir la statutul de “scriitoare”, sunt un om cu bun simt, imi doresc doar sa impartasesc experiente traite, ganduri si sentimente, pentru ca stiu deja ca sunt multi oameni pentru care acest “dialog la distanta” conteaza si uneori le schimba viata in bine”, a declarat pentru „National”, Andreea Marin.
Reporter: Stiu ca s-a scris ca ai avut anumite probleme de sanatate, ca ai fost in Turcia pentru investigatii. S-au facut tot felul de speculatii nefericite pe tema asta in presa. Pentru linistea fanilor tai ai putea sa ne pui adevarul despre starea ta?
Andreea Marin Banica: Sigur ca da, adevarul e ca nu am avut vreo “boala misterioasa”, cum au insinuat unii sau altii, vreun cancer, lupus sau vreo alta problema grava, ci am spus clar ca am avut o problema de sanatate, fara a mentiona gravitatea ei, care nu si-a gasit rezolvare ani la rand si, fireste, devenise o obsesie, din moment ce analizele imi ieseau aparent bine, iar realitatea imi arata ca anumite simptome nu dispareau. Cand mi se intampla ceva pozitiv, mi se pare firesc sa impartasesc si celorlalti, nu sa tin informatia ca pe un mare secret, pentru ca o sansa pentru mine poate insemna si o sansa pentru altii, asadar am recomandat mai departe ceea ce pentru mine a insemnat o schimbare neasteptata si mi-a readus echilibrul, o posibila destinatie apropiata de Romania pentru tratament medical profesionist si mai ieftin decat alte destinatii europene, pe care, la randul meu, o aflasem dintr-o declaratie a unei mari sportive din tara noastra, Andreea Raducanu, si pentru ca o admir am avut incredere in vorbele ei si am incercat acelasi lucru. Nu am observat sa se fi facut vreo mare zarva dupa declaratia ei, de aceea nu inteleg de ce atatea exagerari in cazul meu pentru ca, in doua fraze dintr-un editorial, prin altele, am vorbit si despre acest loc in care, intr-adevar, mi-am gasit linistea din punctul de vedere al sanatatii. Ceea ce nu inseamna ca am uitat de medicii care fie m-au ajutat, fie chiar mi-au salvat viata la limita la noi in tara, si le dedic viitorul editorial din Business Woman, pentru ca merita un “multumesc” spus cu toata convingerea. In rest, sunt calita, de ani de zile de cand tot ce zic este interpretat si intors pe toate fetele. Cine gandeste, stie sa judece corect lucrurile, cine se lasa manipulat, imi pare rau, dar nu are decat de pierdut pentru sine. Un singur lucru a fost interesant din toata aceasta zarva: cata lume s-a ingrijorat pentru starea mea de sanatate si m-a contactat sa imi transmita ganduri bune, pe diferite cai. M-a impresionat acest lucru. Important e ca sunt bine, urmez acum un tratament, imi pare rau ca nu toata lumea intelege ca nu vreau sa fiu ca o carte deschisa si sa vorbesc amanuntit despre diagnosticul meu, asta e, nu poti multumi pe toata lumea si nu poti astampara intotdeauna toate curiozitatile, trebuie sa mai ramana ceva si numai pentru noi insine sau doar pentru cei dragi. Asa consider eu ca e normal, poate gresesc, poate nu, cred insa ca e mai sanatos asa. Nu e nimic extraordinar in diagnosticul meu, daca ar fi abia atunci as crede, probabil, ca e demn de dat drept exemplu, dar in cazul de fata consider doar ca face parte din intimitatea mea, pur si simplu.
“Violeta viseaza sa devina balerina”
Rep: Viata ta de familie este foarte importanta. Poti sa ne spui ce face acum Violeta si ce vrea ea sa se devina cand va fi mare?
A.M.B.: Nu-mi place sa-mi laud copilul excesiv, sigur ca ma bucur pentru ca o am, dar nici nu sunt genul care sa arate oricui poza din portmoneu, minunandu-se de fiecare data de cat de frumos si destept e puiul sau. Sunt mama, dar asta nu ma face sa fiu irationala. Violeta viseaza sa devina balerina acum, dar cu siguranta de la an de an va descoperi ceva nou, parerea mea e ca ne seamana bine si mie si lui Stefan, in sensul ca are o minte bine organizata, logica, dar are si inclinatii legate de dans, jocuri de cuvinte, povesti, are o memorie foarte buna. De asemenea, ea are un simt special al limbilor romana si engleza. Cert e ca e greu sa tragi o concluzie la o varsta atat de frageda, sa ne dea Dumnezeu sanatate, ca in rest toate se rezolva, nu exista nimic mai important.
Rep: Se spunea prin targ ca acum esti in vacanta in Bora Bora. Nu stim daca este asa, ne poti infirma sau confirma?
A.M.B.: Nu, nici gand. Nu ascund destinatiile noastre de vacanta pentru a lasa vreo urma de “mister” sau pentru a fi absurd de inchisa, ci doar pentru ca am tras concluzia, in timp, ca e mai sanatos pentru familia mea si linistea noastra sa fim cat se poate de discreti. Pastram limitele bunului simt si ne place moderatia, nimic mai mult, si vrem sa avem si experiente doar ale noastre, sa mai existe, totusi, si un colt in viata noastra numit intimitate.
Rep: Toate televiziunile te doresc sa prezinti din nou. Cand te vei intoarce in televiziune si unde ai vrea sa ai o emisiune?
A.M.B.: Exagerati, dar va multumesc pentru compliment. Ce e adevarat este ca primesc des intrebarea : “de ce nu te intorci in televiziune?”, si asta imi arata ca am lasat ceva bun in urma, care nu e usor de uitat. Dar viata mea s-a schimbat intr-o directie mult mai buna pentru mine acum, mai echilibrata si linistita, mai libera in alegeri, sunt propriul meu stapan, si poate ca nu a mai existat un context care sa ma faca sa simt ca, daca m-as intoarce in televiziune, as merge inainte, nu inapoi. Ceea ce nu exclude posibilitatea ca el sa apara . Niciodata sa nu spui “niciodata!”
Rep: Ce alte proiecte caritabile ai si care sunt acestea?
A.M.B.: Cel mai important proiect al momentului este cel pe care l-am crescut in cateva luni de la o simpla idée la o miscare nationala si chiar mai mult decat atat. E mult de povestit, dar cine vrea sa stie cum poate, ca mama, sa beneficieze de un sprijin considerabil si gratuit, poate afla detalii pe www.scoalamamelor.ro . Si, daca tot vorbeam de televiziune, tot pe site am inceput de curand o serie de interviuri filmate in exclusivitate care sunt déjà foarte urmarite, pentru ca in numai 5 luni pe site-ul proiectului care are mult mai multe directii decat internetul s-au inscris déjà peste 55.000 de mame din 90 de tari, e minunat cat de frumos a inflorit o simpla idée.
“Lucrez la un nou album, pentru care va trebui sa calatoresc in intreaga lume”
Rep: Carti, romane, blog, filme… Ce noutati ne poti dezvalui despre aceste hobby-uri ale tale?
A.M.B.: Lucrez la un nou volum, care este si album, pentru care va trebui sa calatoresc in intreaga lume si ma voi implica si in partea de fotografie, nu doar in scrierea textului, pentru ca e o pasiune pe care am descoperit-o de vreo doi ani, am inceput sa invat putin cate putin, in timpul liber, sa exersez si sa capat placerea de a privi lumea prin obiectivul aparatului de fotografiat. Sa ne intelegem bine: imi place sa citesc, dar nu-mi trece prin cap sa ma aspir la statutul de “scriitoare”, sunt un om cu bun simt, imi doresc doar sa impartasesc experiente traite, ganduri si sentimente, pentru ca stiu deja ca sunt multi oameni pentru care acest “dialog la distanta” conteaza si uneori le schimba viata in bine. Am in minte exemple concrete despre femei pentru care primul volum la care am lucrat cu tot sufletul, “Pretuieste viata”, a insemnat o inspiratie si o schimbare radicala in viata lor, a fost imboldul de care aveau nevoie. Daca reusesti sa schimbi in bine macar o viata, cat de putin, tot e ceva. Simti ca lasi ceva in urma. Ca nu ai facut umbra degeaba pamantului.