Ministrul Justiţiei Stelian Ion anunţă introducerea unei prevederi suplimentare în Legile Justiţiei cu privire la sancţionarea discipinară a magistraţilor în caz de tergiversare a cauzelor. Magistraţii arată însă că există deja prevederi atât în Codurile de procedură, cât şi în statutul magistraţilor.
Întrebat dacă poate să i se impute unui magistrat tergiversarea unei cauze, ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a răspuns: „Poate fi, şi în noile Legi ale Justiţiei încercăm să stabilim mecanisme suplimentare prin care tergiversarea să aibă consecinţe asupra carierei magistratului”. Ministrul Justiţiei a făcut acestă declaraţie la Digi 24, cu referire la un context mai larg, cel privind situaţia din Dosarul Mineriadei şi din Dosarul 10 August.
USR-PLUS doreşte să modifice Legile Justiţiei
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii face apel la reluarea procesului legislativ care permite organizarea concursurilor de admitere în magistratură „înaintea oricărei alte discuții”.
Între timp, USR-PLUS doreşte să modifice, la pachet, şi alte aspecte din legile justiţiei, cum ar fi diminuarea vechimii necesare pentru accederea procurorilor la DNA.
CSM, incisiv într-un comunicat
„Situația resurselor umane în magistratură devine dramatică, iar efectele negative ale lipsei cadrului normativ care să permită organizarea concursurilor de admitere în magistratură va continua să se resimtă și mai pregnant în următorii ani.
Este greu de înțeles insistența readăugării în procesul legislativ, corelat celui în discuție, a unor reglementari respinse în prima cameră parlamentară şi asupra cărora Plenul CSM a exprimat aviz negativ, precum micșorarea vechimii procurorilor de accedere la parchetele specializate, care pare că îşi dă concursul decisiv la blocarea procesului legislativ vizând organizarea concursurilor de admitere.
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii face apel la ministrul justiției şi la toate formațiunile parlamentare să înțeleagă situația dramatică în care se regăsește sistemul judiciar, consecințele asupra drepturilor cetățenilor de acces la justiție şi de a avea parte de o judecată echitabilă într-un termen rezonabil fiind cu totul negative”, se arată într-un comunicat al CSM.