Scandalul PEGASUS de spionare a diplomaților din diverse state occidentale nu afectase tocmai România. Iată însă că documentele oficiale ale Comisiei Europene intrate în posesia noastră indică o cu totul altă situație de fapt. Una pe care Ministerul Afacerilor Externe se chinuie din răsputeri să o țină ”sub preșul” propagandei operative.
Teribila mașinărie mediatică a Externelor având grijă să defileze cu un glorios comunicat oficial, tocmai în ziua în care la Bruxelles exploda scandalul ”88(4)”. Așa după cum a fost deja denumită în rapoartele Secretariatului General al Comisiei Europene informarea despre ”monitorizarea secretizată” a diplomaților MAE de către Bogdan Aurescu, în virtutea unui ”articol de lege care nu există”!!! Și mai grav fiind, trebuie precizat de la bun început, că demnitarii ”monitorizați secretizat” de către conducerea MAE sunt, stranie coincidență, tocmai cei aflați, prin chiar fișa postului, în contact oficial direct cu omologii din principalele state cu care avem parteneriate strategice externe. În frunte cu chiar SUA, Israel și Franța! Și cum ne este greu să credem că președintele Klaus Iohannis sau premierul Nicolae Ionel Ciucă au barem habar de acest ”articol 88(4)” denunțat în documentul Comisiei Europene pe care îl publicăm astăzi…
Dar și să îi mai solicite ministrului român de Externe să recurgă la acest ”PEGASUS” autohton… Și atunci, totuși, pentru cine ”monitorizează secretizat” Bogdan Aurescu diplomații români…?
”Prezidarea” din 9 noiembrie
După cum vom dovedi mai jos, Comisia Europeană a acordat Ministerului Afacerilor Externe din România un ”termen limită” de 8 noiembrie 2022, pentru a ”îndrepta eventuala eroare” a folosirii, în scopul ”monitorizării secretizate” a diplomaților MAE, a unui articol de lege care nu există! Însă, după cum reiese din informațiile de la Bruxelles, pe 8 noiembrie, la CE nu se primise încă niciun răspuns oficial al MAE. Prioritatea ministerului lui Aurescu fiind cu totul alta… Astfel că, pe 9 noiembrie, se ”dă drumul” la un nou document oficial care i-a ”lăsat mască” pe inițiații sistemului. Cei care știu foarte bine că inclusiv în documentele interne ale MAE se prevede expres că secretarul de stat Daniela Gîtman nu are nicio atribuție în coordonarea activității de cooperare și dezvoltare internațională în care Guvernul României și-a asumat internațional statutul de ”stat donator”. În schimb, tot MAE anunță, pe 9 noiembrie, ” Prezidarea de către secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a ședinței extraordinare a Comitetului consultativ în domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare și asistență umanitară”. Și de această dată, încercarea de ascundere a raportului devastator al Curții de conturi prezentat în ”NAȚIONAL” fiind efectuată tot sub ”steagul fals” al invadării Ucrainei de către Federația Rusă.
Numai că lipsa celor 3 milioane de euro din Bugetul RoAid condus de Cătălin Harnagea în anii 2018 – 2020, evidențiată de către inspectorii Curții de Conturi chiar nu poate fi justificată de invazia din februarie 2022. Totuși, MAE o ține ”langa” cu ” participanții la reuniune au analizat și avizat proiectul actualizat al Planului anual de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară aferent anului 2022, demers necesar, în principal, ca urmare a consecințelor agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei. (…) Agenda reuniunii a inclus și o prezentare a evaluării intermediare a Programului multianual strategic privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară în perioada 2020 – 2023.
Secretarul de stat Daniela Gîtman a evidențiat că România, la fel ca și celelalte state și organizații care derulează activități de cooperare internațională pentru dezvoltare la nivel mondial, se află în fața imperativului de a-și reorienta domeniile și programele prioritare de sprijin pentru a-și adapta activitățile în domeniu la contextul internațional actual. Astfel, a precizat că evaluarea intermediară a Programului multianual strategic în perioada 2020 – 2023 a relevat existența unor factori determinanți care vor trebui luați în considerare în procesul de elaborare a viitorului document programatic, aferent perioadei 2024 – 2027, cei mai importanți fiind războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și procesul de aderare a României la Organziația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Din această ultimă perspectivă, a subliniat că viitorul Program multianual strategic în perioada 2024 – 2027 trebuie să profileze România în continuare ca partener like – minded al OCDE și, totodată, ca stat angajat activ în procesul de integrare în structurile Organizației și de implicare în activitatea acestora”. Tot acest limbaj de lemn diplomatic nefăcând însă nicio referire la Adresa Comisiei Europene INTPA.R.3/(2022)8570419! Cea prin care, practic de la Bruxelles se confirmă ”suspendarea” fondurilor europene acordate operațiunilor de asistență umanitară în care este implicată România! Ceea ce înseamnă implicit că nu ne vom putea îndeplini astfel ”fișa de parcurs” obligatorie pentru intrarea în OCDE, cea atât de clamată de MAE în chiar 9 noiembrie!
”Nucleara” C(2022) 8129 din 8 noiembrie!
Însă și mai devastatoare pentru dovedirea implicării statului român de către MAE în inevitabila procedură de ”infringement” este adresa ”C(2022) 8129 final, Brussels, 8.11.2022 – Decision of the European Commission pursuant to Article 4 of the Implementing Rules to Regulation ( EC) No 1049/2001”. Adică răspunsul Comisiei Europene cu privire la ” inventarea paragrafului 4 al art. 88 din RUe nr. 679/2016 cu care sunt efectuate monitorizări secretizate la locul de muncă”.
În Raportul informativ care documentează ”traducerea” adresei cu antetul CE și ” For the Commission, Ilze Juhansone, Secretary – General, Certified Copy For the Secretary General, Martine Deprez, Director Decision – making & Collegiality EUROPEAN COMMISSION” scriind negru pe alb:
”Autoritățile române, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe și anume prin intermediul Reprezentanței permanente a României la Uniunea Europeană au inventat prin intermediul notificării NR. 8008/27.09.2018 un paragraf 4, asociat în mod unic Articolului 88 din Regulamentul Uniunii nr. 679/2016.
Față de inventarea acestui paragraf 4 asociat articolului 88 din Regulamentul Uniunii nr. 679/2016, Serviciile Comisiei, prin intermediul Deciziei nr.C9(2022)8129 final din 8.11.2022 AU INDICAT CĂ NU EXISTĂ un astfel de text de lege în cuprinsul Regulamentului uniunii nr. 679/2016 și în plus, autoritățile române, prin intermediul MAE, nici nu au revenit cu clarificări până în prezent, în sensul dacă această inventare a paragrafului 4 asociat articolului 88 din RUE nr. 679/2016 ar fi sau nu o eroare și că ar trebui remediată.
Însă, exclusiv în baza acestui paragraf 4 asociat articolului 88 din Regulamentul general privind protecția datelor, statul român, prin intermediul autorității legiuitoare, Parlamentul național, a creat tuturor instituțiilor și autorităților publice din România cadrul legal să efectueze și să valideze ca și probe, în cauze naționale, monitorizări secretizate în contextul ocupării unui loc de muncă în România.
Rapoartele de monitorizare în contextul ocupării unui loc de muncă în România, secretizate, care sunt efectuate în baza acestui paragraf 4 asociat articolului 88 din Regulamentul general privind protecția datelor au ca finalitate REPRESALII financiare asupra celor monitorizați ilegal. Fără posibilitatea legală ca aceștia să cunoască conținutul acestor monitorizări secretizate, în baza paragrafului 4 asociat articolului 88 din Regulamentul general privind protecția datelor”.