Cu sprijinul logistic al Serviciului Roman de Informatii, procurorii anticoruptie au obtinut arestarea lui Ovidiu Putura, fostul secretar de stat de la Ministerul Justitiei si cel care, la un moment dat, era marele favorit chiar pentru preluarea portofoliului. Acesta este acuzat de dare de mita si trafic de influenta, dupa ce ar fi cerut unei judecatoare sa-i favorizeze sotia intr-un dosar, dar si pentru ca ar fi primit 30.000 de euro pentru a interveni personal intr-o alta speta.
Numai ca, dupa cum sustin sursele noastre, aceste acuze reprezinta doar „inceputul sfarsitului” pentru Putura, procurorii Laurei Codruta Kovesi strangand in ritm alert, cu sprijinul ofiterilor de informatii, puzderie de noi probe zdrobitoare impotriva celui care nu se sfia sa ameninte telefonic ca va pune „baietii” sa-i calce cu masina si sa le rupa piciroarele judecatorilor care nu-i faceau pe plac. Astfel, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, pe cand era secretar de stat la Ministerul Justitiei, „mafiotul” Putura ar fi fost implicat in incercarea de ”deturnare” a atribuirii contractului pentru implementarea sistemului de monitorizare audio-video in salile de judecata din Romania.
„Big Brother” la instante
In ciuda progreselor realizate prin reabilitarea sediilor unor tribunale, care functioneaza acum la standarde occidentale, Ministerul Justitiei inca se chinuie, de atata amar de vreme, sa implementeze in toata tara proiectul de introducere a monitorizarii audio-video in instantelor de judecata. Iar presiunea pentru finalizarea acestei operatiuni este cu atat mai mare, cu cat s-au inmultit considerabil plangerile cu privire la imposibilitatea unor justitiabili de a dovedi ce s-a intamplat cu adevarat intr-o sala de judecata. Si se reclama astfel tot mai des ca sunt grefieri care ar consemna doar ceea ce le spune judecatorul sa consemneze si nu ce s-a vorbit de fapt in instanta. Iar pentru eliminarea posibilitatii comiterii unor asemenea abuzuri, singura solutie o reprezinta introducerea unui sistem performant prin care sa se inregistreze si sa se filmeze toate depozitiile din instante. Si cum este vorba de sute si sute de sali de judecata la nivelul intregii tari care nu dispun inca de asemenea facilitati tehnice, normal ca pe langa aspectul juridic, implementarea „Big Brother”-ului din tribunale reprezinta si o uriasa miza financiara.
Martori sub acoperire
Trebuie precizat de asemenea ca este vorba despre o cerinta asumata oficial de catre tara noastra si inscrisa in pachetul de masuri menite sa aduca justitia romaneasca la standarde europene. Iar pentru inregistrarea sedintelor de judecata, normele UE prevad foarte clar existenta unui sistem computerizat performant, care sa permita eliminarea distorsiunilor si a zgomotului de fundal din salile de judecata si sa permita accesarea arhivei de la distanta, astfel incat un complet de judecata sa aiba acces la baza de inregistrari a unei alte instante. In plus, inregistrarile trebuie stocate pe DVD-uri si pastrate, in sistem arhivat, pentru o perioada de cel putin 20 de ani. O alta caracteristica obligatorie a sistemului care trebuie implementat este ca acesta trebuie sa permita distorsionarea audio-video pentru martorii sub acoperire, posibilitatea audierii la distanta, transpunerea sunetului in text si mai ales, o securizare cat se poate de eficienta pentru impiedicarea accesului oricarui intrus informatic.
Probleme de siguranta nationala
Tinand cont de toate aceste amanunte, ca si de faptul ca adoptarea unui astfel de sistem care va avea un rol decisiv in actul de judecata, se intelege de la sine ca seriviciile de informatii au acordat o atentie sporita procesului de atribuire a contractului „Big Brother”. Insa, tocmai pentru ca este vorba despre o problema de siguranta nationala, a uimit cu atat mai mult tupeul anumitor politicieni care au incercat „deturnarea” contractului catre „oamenii de casa”. Iar suspiciunile cu privire la inaltul demnitar din Ministerul Justitiei care ar fi actionat in acest sens se indreapta, din nou, catre fostul secretar de stat Ovidiu Putura.
Mana-n mana cu ANAF-ul
Alte piste intens verificate acum de catre procurori se refera si la implicarea lui Putura intr-o retea de influenta cu puternice conexiuni la conducerea ANAF, unde un personaj cheie din conducere ar fi fost denuntat ca percepea un „abonament” lunar de 5.000 de euro de la comerciantii care doreau sa evite controalele inopinate. In plus, firmele care doreau declansarea unor ample controale impotriva societatilor comerciale concurente plateau un bonus considerabil. Si, daca gruparea care se afla de mai multa vreme in atentia anchetatorilor reusea inchiderea firmelor vizate, recompensele primite erau de-a dreptul uriase.
„Calaul” lui Becali
Pe cand era secretar de stat la Justitie, Putura s-ar fi remarcat in primul rand prin vehementa cu care s-ar fi opus oricarei incercari de obtinere a clementei de catre VIP-urile ajunse dupa gratii. Astfel, el este cel care s-ar fi zbatut ca un leu pentru ca, de exemplu, cererea de gratiere a lui Gigi Becali sa primeasca aviz negativ din partea Ministerului Justitiei, nebanuind probabil ca nu va trece multa vreme si va deveni „coleg” cu latifundiarul din Pipera.