”Președintele Klaus Werner Iohannis efectuează, în perioada 18 – 26 aprilie, un turneu oficial în America de Sud, în Brazilia, Chile și Argentina”.
Tot Administrația Prezidențială făcând și ample precizări cu privire la prima etapă a turneului sud – american, cea care de altfel ne și interesează la acest moment…
”Marți și miercuri, șeful statului a efectuat o vizită oficială în Republica Federativă a Braziliei. Marți, Klaus Iohannis a vizitat Muzeul Memorial dedicat președintelui Juscelino Kubitschek de Oliveira, fondatorul orașului Brasilia iar ulterior a fost primit de către omologul său Brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva, cu care a avut convorbiri oficiale. Președintele Klaus Iohannis a participat la un dineu oficial.
Miercuri, șeful statului s-a întâlnit cu autoritățile locale din Rio de Janeiro, viceguvernatorul Thiago Pampolha Goncalves, la Palatul Guanabara, și cu viceprimarul orașului Rio de Janeiro, Nilton Caldeira. Tot miercuri, președintele Klaus Iohannis a depus o coroană de flori la Monumentul Național al eroilor căzuți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”.
Dar joi și vineri…?
Ce este drept, de această dată până și Dănuței de la Cotroceni i-a fost extrem de greu să ”împacheteze mediatic” justificarea oficială a exoticei vacanțe prezidențiale. Totuși, s-a reușit încropirea unui comunicat oficial prin care, românii cei asaltați de facturi și infestatele cereale ucrainene să fie informați despre turneul aproape ”mesianic” al lui Klaus Werner Iohannis acolo unde ”a înțărcat Mutu iapa”…
”Aceasta este prima vizită la nivel de șef de stat a României în Brazilia în ultimele decenii. Obiectivul central al acestei vizite îl reprezintă aprofundarea, diversificarea, și dinamizarea relației bilaterale cu Brazilia, principalul partener comercial al României în America Latină și Caraibi, aspect care va fi concretizat și prin adoptarea de către cei doi președinți a unei Declarații comune. Documentul conține angajamentul celor două părți de a crește nivelul relațiilor bilaterale prin intermediul unui dialog politic intensificat și al unei cooperări sectoriale mai dinamice, în domenii de interes comun precum comerț, investiții, industrie, cercetare și inovare științifică, securitate cibernetică, digitalizare, schimbări climatice, agricultură durabilă, educație și cultură”.
Deci, știm ce a făcut Klaus Werner Iohannis în Brazilia, în zilele de marți, 18 și miercuri, 19 aprilie. A ”intensificat cooperarea sectorială mai dinamică”, a depus niște flori și a împărtășit cu ”viceprimarul din Rio de Janeiro” – că primarul avea alte treburi! – experiența sa de edil. Ce este drept, această primă escală din turneul sud – american nu a trecut chiar cu totul neobservată în presă… Astfel că propaganda operativă de la București s-a isterizat despre ”pumnul în masă” cu care chipurile Iohannis l-ar fi convins pe socialistul președinte brazilian să treacă din neutra tabără BRICS în rândurile obedienților lideri pro-ucraineni. Numai că, ghinion, presa braziliană s-a axat doar pe descrierea costisitoarei aeronave de lux cu care a călătorit Iohannis…
Însă, întâmplător sau nu, nimeni nu a lămurit și care a fost ”programul privat” al lui Iohannis, până în data de sâmbătă, 22 aprilie. Atunci când a plecat în Chile. Deci, ce a făcut șeful statului român în zilele de joi, 20 și vineri, 21 aprilie…
Aici s-a înecat Wolfgang Gerhard
Și cineva ar trebui să o facă. De îndată! Nu neapărat prin ”inflamarea oficială a opiniei publice”, fiind suficient și un simplu mesaj clar și răspicat, transmis pe canale neoficiale, către principalii parteneri strategici ai României. Nu de alta, dar altfel tot mai multe structuri contrainformative – și nu doar românești!- se vor crampona pe harta Braziliei. Cea pe care, oricum ai privi, Rio de Janeiro, acolo unde Klaus Werner Iohannis și-a încheiat programul oficial în după – amiaza zilei de miercuri, 19 aprilie este la doar ”o aruncătură de băț” de orășelul Embu. Cele două localități fiind despărțite de un Sao Paulo în care Consulatul României a fost oficial închis…
Iar dacă despre Rio de Janeiro nu este român care să nu fi auzit, despre micuțul orășel Embu poate doar prea puțini dintre inițiații sistemului știu că localitatea a fost refugiul valulului de naziști care s-a refugiat în Brazilia după capitularea Germaniei hitleriste. Orășelul în care predomină urmașii etnicilor germani refugiați fiind supravegheat încă pentru a nu constitui un ”loc de pelerinaj” pentru ”nostalgicii” celui de Al Treilea Reich. Aici fiind locul în care nu doar că a trăit liniștit ”Îngerul Morții” de la Auschwitz – Birkenau, doctorul Josef Mengele, dar a și murit și a fost înmormântat. Ce este drept, sub numele de Wolfgang Gerhard.
Traiul tihnit, de poveste, al poate chiar celui mai mare criminal nazist în Embu, până când s-a înecat în urma unui accident vascular cerebral în data de 8 februarie 1979 reprezintă o pată de rușine nu doar pentru autoritățile germane și braziliene. Cele care nu l-au deranjat pe ”Îngerul Morții” nici măcar cu o audiere, deși îi cunoșteau adevărata identitate de după schimbarea oficială a numelui în Wolfgang Gerhard. Ci, mai mult chiar, i-au oferit și un ”cazier alb”, pentru a nu mai fi ”deranjat” de eventuale întrebări incomode. Dar și pentru altfel de temutul serviciu secret israelian Mossad. După capturarea, executarea și judecarea lui Adolf Eichmann, organizatorul Holocaustului, serviciul de spionaj israelian nereușind să își îndeplinească și misiunea Mengele. Și asta în ciuda zecilor de spioni israelieni implicați, de-a lungul anilor, în această operațiune.
Astfel că anunțul oficial al ”morții lui Josef Mengele” și identificarea sa științifică a șocat întregul Israel.
Pe 21 iunie 1985, șeful Poliției braziliene, Romao Tuma anunțând oficial că rămășițele omenești descoperite pe plaja din Embu, în 1979, erau de fapt ale lui Josef Mengele, deși cadavrul fusese înmormântat sub numele de Wolfgang Gerhard.
A urmat exhumarea scheletului lui ”Gerhard” din cimitirul din Embu și certificarea, de către Institutul Juridic Medical din Sao Paulo, a faptului că era vorba de Josef Mengele. Cum însă medicii brazilieni nu au folosit tehnologia de identificare pe baza ADN-ului, perfecționată mai târziu, anunțul găsirii cadavrului ”Îngerului Morții” a continuat să nască suspiciuni. De-abia în 1992, de la Tel Aviv survenind un laconic comunicat despre ”acceptarea identificării”.
Numai că, în tot acest timp, ”băieții care nu uită și nu iartă” de la ”TEVEL”, considerată cea mai temută Divizie ”acoperită” de spionaj a lumii au rămas, totuși, cu ochii pe Embu. Mica localitate de care Klaus Werner Iohannis s-a apropiat ”periculos de mult”. Astfel că o clarificare fără echivoc a ”programului privat” a șefului statului român din zilele de 20 și 21 aprilie nu poate fi decât benefică. Mai ales că, în cele două zile, doar aghiotanții generalului Pahonțu au fost lângă Klaus Werner Iohannis. Cel aflat la doar o aruncătură de băț de cea mai mare comunitate de etnici germani din Brazilia, cea din orășelul Embu…
Beneficiarul GRUPULUI ETNIC GERMAN
Consilierii rămași loiali unui Klaus Werner Iohannis intrat deja ”în febra” predării mandatului prezidențial având obligația de a lua în calcul și alte două episoade precedente… Cel în care șeful statului s-a hazardat să se pronunțe ”despre afacerile făcute, pe undeva, cu evreii ăia”… Deși unele făcute de inamicul public numărul unu de la acea oră, fostul ”El Lider Maximo” Liviu Dragnea.
Dar mai ales că o structură contrainformativă românească a refuzat să îndeplinească ordinul neoficial de a fi distrusă ”documentația” prin care a fost monitorizată trecerea ”în masă” a patrimoniului din Sibiu a fostei organizații naziste ”Grupul Etnic German” către nou înființatul Forum Democrat al Germanilor din România. Proces derulat printr-o încrengătură de restituiri și tranzacții cu mize uriașe, de zeci și sute de milioane de euro, în care ițele duc la un Klaus Werner Iohannis suspectat cel puțin de o stranie ”dedublare administrativă”.
Actualul șef al statului semnând documentele atât ca primar al Sibiului, cât și ca președinte al Forumului Democrat al Germanilor din România, unicul beneficiar al patrimoniului nazist al ”Grupului Etnic German”…