Guvernul Cîțu a comandat doze de vaccinuri anti-Covid pentru o populație de 28,7 milioane de locuitori, în condițiile în care România are mai puțin de 18 milioane de persoane cu vârste de peste 16 ani. Este clar că intenția Executivului este de a vaccina, in corpore, întreaga populație adultă, însă nu se știe ce va face cu cele 10 milioane de doze rămase.
Potrivit Notei de informare prezentată Guvernului la ultima ședință de către Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea Împotriva Covid-19 (CNCAV), până la sfârșitul acestui an România va primi 48.814.404 doze de vaccinuri de la producători. Dintre acestea, 8.520.538 vin de la Johnson&Johnson, care se administrează într-o singură doză.
Astfel, la un calcul simplu, dozele ajung pentru vaccinarea a peste 28 milioane de oameni, în condițiile în care populația adultă cu vârste mai mari de 16 ani din țara noastră nu depășește 18 milioane de persoane. Ce putem înțelege din asta? În primul rând că intenția Guvernului este de a vaccina întreaga populație, și nu 70%, cum anunțase inițial ca obiectiv. În al doilea rând, surplusul de 10 milioane de doze ar putea fi folosit ori pentru donații sau revânzare, ori pentru o a treia doză administrată celor care au primit deja două doze. Varianta celei de-a treia doze se conturează din ce în ce mai mult, Valeriu Gheorghiță, președintele CNCAV, anunțând deja că firmele producătoare de vaccinuri anti-Covid evaluează acum adaptarea acestora la noile tulpini și că este posibil să fie nevoie de administrarea unei a treia doze cu vaccinul adaptat. În opinia acestuia, perioada de imunitate conferită de vaccin ar fi de 12 luni, astfel că cei vaccinați în decembrie 2020 vor fi nevoiți să se vaccineze din nou la sfârșitul acestui an.
Ținta de 100.000 de vaccinați pe zi, greu de atins
De la începutul campaniei de vaccinare, numărul dozelor administrate nu a depășit 55.000 în 24 de ore. În acest ritm, în condițiile în care în cifra de 55.000 intră și persoanele care vin la rapel, până la sfârșitul lunii septembrie vom avea doar 6 milioane de români vaccinați, adică un procent de imunizare de puțin peste 30%, față de obiectivul declarat al Guvernului de 70%. ”După a doua jumătate a lunii aprilie trebuie să depăşim 100.000 de persoane pe zi, altfel nu vom reuşi să atingem pragul de imunitate colectivă. Din 13 aprilie vom deschide aproximativ 125-130 de noi cabinete de vaccinare, iar din 6 aprilie vom creşte capacitatea de vaccinare de la 60 de persoane pe cabinet la 90 de persoane”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, președintele CNCAV. Potrivit acestuia, în luna aprilie se intenţionează vaccinarea a două milioane de persoane, astfel încât în lunile iunie-iulie să se ajungă la 6-7 milioane de persoane vaccinate.
Entuziasm scăzut pentru vaccinare
Cu tot optimismul afișat de cei care coordonează campania de vaccinare, cifrele arată că dorința de vaccinare a românilor este la un nivel foarte scăzut. Până în acest moment, sub două milioane de doze de vaccin au fost administrate, din care mai puțin de un milion pentru schema completă de vaccinare. Potrivit ultimelor date oficiale, pe listele de așteptare se aflau doar 770.000 de români, din care 350.000 din etapa a III-a, a populației generale. Introducerea din martie a listelor de așteptare a dat posibilitatea fiecărui român să își manifeste opțiunea pentru imunizare. Chiar și luând în calcul dificultățile unei anumite părți a populației de a se programa, din diferite motive, cifra de aproape 800.000 nici măcar nu se apropie de obiectivul de 7 milioane de vaccinați în iulie. Probabil că aceasta va fi cea mai mare problemă cu care se va confrunta Guvernul, și nu deschiderea mai multor centre de vaccinare. Nici multitudinea de reacții adverse, unele mortale, nu a ajutat foarte tare la decizia populației de a accepta vaccinarea împotriva Covid-19. Iar încercările disperate ale șefilor pandemiei de a induce spaima cu cel de-al treilea val, tulpini modificate, decese și aglomerație la ATI se lovesc de o furie a populației, care începe, iată, să se reverse pe străzi.