Anticorpii monoclonali i-ar putea feri de Terapie Intensivă pe pacienţii predispuşi la forme grave de COVID-19. Deşi Ministerul Sănătăţii a trimis flacoane în spitale pentru aplicarea acestei terapii, unităţile se urnesc greu în a o administra. Sunt însă şi medici care spun că nu există reacţii adverse, ci doar energie şi senzaţie de foame.
Două spitale din Iași au primit 50 de flacoane de anticorpi monoclonali pentru pacienții COVID, dar au administrat doar nouă dintre aceste doze.
De ce rămân anticorpii monoclonali nefolosiţi?
Foarte mulți dintre pacienți vin la spital după ce s-au tratat acasă mai bine de o săptămână.
„Administrarea trebuie să se facă în primele șapte zile, de dorit în prima sau a doua zi. Cu cât mai devreme, cu atât eficiența este mai mare. Trebuie să fie pacienți peste 65 de ani, pacienți însă cu forme ușoare, fără necesar de oxigen”, explică Diana Cimpoeșu.
Autoritățile sanitare spun că singura soluție este implicarea medicilor de familie. Rolul unui astfel de tratament este de a împiedica transformarea formelor medii de boală în forme severe.
Anticorpii monoclonali au dat rezultate, la Caracal
Spitalul Municipal Caracal, spital suport-COVID, a tratat deja cu anticorpi monoclonali patru pacienţi, cu rezultate foarte bune. Medicul care a iniţiat terapia spune că s-a consultat cu colegi de la Timişoara şi chiar cu un medic de la un spital din Milano şi a comunicat pe această temă şi cu responsabili din Ministerul Sănătăţii.
„Am iniţiat prima dată tratamentul la un asistent din UPU care este foarte expus. Avea obezitate, este unul din factorii de risc. După aceea, am avut o pacientă cu poliartrită reumatoidă, care, tot la fel, este factor de risc, vârsta în jur de 50 ani.
Am mai avut un medic de laborator, care a fost expus şi avea test pozitiv şi avea şi alte afecţiuni cardiace, cardio-vasculare şi obezitate.
Acum 2 zile, am iniţiat la o pacientă de 70 şi ceva de ani cu multiple afecţiuni cardiace, BPOC, şi care, tot la fel, a zis că de trei zile are simptome, a fost de acord şi vreau să vă spun că după perfuzie a zis – n-am avut niciodată atâta poftă de mâncare.
Adică a cerut mâncare. Acum i-am făcut analizele de control şi sunt bune”, a declarat medicul infecţionist Daniel Anţoş.