Când economiile se opresc din creştere, după cum ameninţă s-o facă aproape în întreaga lume, politicienii injectează de obicei susţinere fiscală pentru a îndrepta lucrurile, însă de această dată lucrurile vor fi complicate.
Acesta este contextul în care luptele pe bugete se intensifică în multe ţări, cu Italia deja o victimă majoră. Riscul ca bugetele şi băncile centrale să meargă în direcţii opuse este larg răspândit, potrivit FMI.
Planul FMI: împrumuturi la liber
Măsurile prevăd sprijinirea de către FMI a Ucrainei şi a altor ţări afectate sever de războiul declanşat de Rusia, fără impunerea condiţiilor cerute într-un program obişnuit de finanţare. Amploarea şi domeniul de aplicare nu sunt încă clare, au precizat sursele.
Votul oficial pentru sprijinirea măsurii, dezvoltată de echipa FMI în ultimele luni, este aşteptat înainte de reuniunea anuală a FMI din octombrie. Dacă planul va fi aprobat, va creşte temporar limita de acces existentă şi va permite tuturor statelor membre să împrumute suplimentar până la 50% din cota lor la FMI, conform Instrumentului rapid de finanţare şi Instrumentului rapid de credit.
Recesiunile, un risc tranformat în confirmări?
Deocamdată, recesiunile sunt doar un risc în cea mai mare parte a lumii, în timp ce inflaţia este o realitate. Asemeni bancherilor centrali, politicienii responsabili de bugete trebuie să le ia pe amândouă în considerare.
Pe plan global, preţurile produselor alimentare au crescut semnificativ, în urma blocării rutelor de aprovizionare, a sancţiunilor şi a altor restricţii comerciale, deşi acordul realizat de Naţiunile Unite luna trecută a permis reluarea exporturilor de cereale din porturile ucrainene şi a dus la reducerea preţurilor.