Raportul anual al Consiliului Fiscal cuprinde un atac extrem de dur la adresa optimizărilor fiscale făcute de multinaționalele din România, instituția avertizând că o încercare a statului de a stopa fenomenul se va lovi de opoziția grupurilor de interese. Consiliul Fiscal consideră însă că trebuie luate măsuri, dat fiind faptul că interesul economiei și al societății trebuie să primeze.
Consiliul Fiscal a atras atenția că ajustarea macroeconomică și consolidarea fiscală au nevoie de o creștere semnificativă a veniturilor fiscale, care sunt la un nivel inacceptabil de jos în raport cu nevoile României și comparativ cu reperele UE. În acest sens, este necesară eliminarea exceptărilor și portițelor din legislația actuală, precum și creșterea eficienței colectării prin descurajarea optimizărilor fiscale și reducerea evaziunii.
”Trebuie avut în vedere că asemenea măsuri au un impact distribuțional semnificativ, astfel că aplicarea lor se poate confrunta cu dificultăți, cu opoziția unor grupuri de interese. Totuși, interesul de ansamblu al economiei, al societății, trebuie să primeze și să prevaleze”, arată Consiliul Fiscal, în ultimul raport anual. Instituția consideră că procesul de consolidare bugetară nu poate fi realizat numai prin restrângerea cheltuielilor, creșterea veniturilor fiscale reprezentând o problemă de securitate economică și de solidaritate națională pentru ca bugetul public să poată face față la nevoi foarte mari actuale și viitoare. Totodată, creșterea semnificativă a veniturilor fiscale reprezintă o necesitate stringentă, o prioritate în politica economică, iar o consolidare fiscal-bugetară prea lentă crește riscurile la adresa finanțării neproblematice a dezechilibrelor extern și intern, precum și în ceea ce privește condițiile de finanțare.
Profituri mari, impozite mici
Marea problemă a României, semnalată și de factorii politici în nenumărate rânduri, este aceea a multinaționalelor care fac profituri mari și plătesc impozite mici. Fenomenul, cunoscut sub denumirea de optimizare fiscală, face ca încasările la buget din aceste surse importante să fie extrem de mici, transferându-se, astfel, povara fiscală către populație. Potrivit Consiliului Fiscal, printre sursele de creștere a veniturilor bugetare pe termen mediu se numără îmbunătățirea eficienței colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepțiilor și portițelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, precum şi combaterea fermă a evaziunii fiscale, a concurenței fiscale neloiale și a optimizării ratelor de impozitare/taxare. Ponderea veniturilor fiscale în PIB înregistrată de România în anul 2021 este semnificativ sub cea a altor țări cu economii similare, precum Slovenia (37,9%), Polonia (37,6%), Cehia (34,9%) şi Ungaria (33,6%). Comparativ cu Bulgaria, ponderea în PIB a veniturilor bugetare este mai mică cu 6,2 puncte procentuale, iar cea a veniturilor fiscale cu 4,6 puncte procentuale.
Nici TVA nu încasăm
Conform celor mai recente evaluări ale Comisiei Europene, în 2019 s-a estimat că în România nivelul deficitului de încasare a TVA era de 7,4 miliarde de euro, respectiv, o pondere de 34,9% din veniturile teoretice a fi încasate, cea mai mare valoare din UE. Deficitul de încasare a TVA se determină în raport cu sumele rămase la buget după efectuarea rambursărilor și amnistiilor fiscale, incluzând accesoriile, şi include neconformarea la plată, frauda fiscală, evaziunea fiscală, optimizarea fiscală, erorile de înregistrare.