Comisia Europeană se laudă cu faptul că accelerarea implementării capacităților de producție eoliene și fotovoltaice a adus o economie Uniunii Europene de 10 miliarde de euro. Asta în timp ce datele statistice arată că, din cauza sancțiunilor impuse Federației Ruse, UE a plătit în plus pentru gaze 185 miliarde de euro. Cei mai mari câștigători din această afacere au fost Statele Unite și Marea Britanie.
De la începutul războiului din Ucraina, UE a plătit în plus 185 de miliarde de euro pentru gaz din cauza propriilor sancțiuni împotriva Rusiei. Profiturile excedentare au revenit SUA – 53 de miliarde de euro, Marii Britanii – 27 de miliarde de euro, Norvegiei – 24 de miliarde de euro, Algeriei – 21 miliarde de euro, Rusiei – 14 miliarde de euro și Qatarului – 14 miliarde de euro.
Cu toate acestea, în preambulul Regulamentului (UE) 2024/223, Comisia Europeană se laudă că implementarea accelerată a energiei din surse regenerabile a jucat un rol esențial în strategia Uniunii de abordare a crizei energetice și a avut o contribuție esențială la creșterea securității aprovizionării și la protejarea consumatorilor împotriva volatilității prețurilor prin reducerea cererii globale de gaze a Uniunii.
”În raportul său privind actualizarea pieței energiei din surse regenerabile din iunie 2023, Agenția Internațională de Energie a estimat că prețurile medii angro ale energiei electrice ar fi fost cu 8 % mai mari pe toate piețele europene în 2022 în absența capacităților suplimentare instalate de energie din surse regenerabile. În 2022, producția mai mare de energie electrică din surse regenerabile a înlocuit aproximativ 107 TWh din producția de energie electrică pe bază de combustibili fosili, care este echivalentul a aproximativ 10 miliarde de metri cubi de gaze și care a condus la economii estimate la peste 10 miliarde euro”, arată Comisia Europeană.
Panică generală
În prezent, persistă riscuri grave pentru securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii, iar situația globală de pe piața gazelor rămâne foarte tensionată, atrage atenția Comisia Europeană. Prețurile gazelor sunt în continuare considerabil mai mari decât înainte de criză, cu consecințe inevitabile asupra puterii de cumpărare a cetățenilor Uniunii și asupra competitivității întreprinderilor din Uniune. Acest lucru este accentuat de volatilitatea ridicată a pieței, care decurge, printre altele, din circumstanțe geopolitice tensionate.
”Episoadele recente de volatilitate semnificativă a prețurilor din vara și toamna anului 2023, când prețurile au crescut cu peste 50 % în câteva săptămâni, ca urmare a unor evenimente precum greva instalațiilor de gaz natural lichefiat (GNL) din Australia, criza din Orientul Mijlociu sau perturbarea interconexiunii Balticconnector, arată că piețele sunt în continuare fragile și vulnerabile la șocuri, chiar relativ mici, asupra cererii și ofertei. În astfel de condiții, teama de penurie produsă chiar și de un eveniment izolat poate declanșa reacții sistemice negative în întreaga Uniune, cu repercusiuni grave asupra prețurilor la energie. În plus, din cauza scăderii semnificative, în ultimul an, a importurilor de gaze transportate prin gazoducte din Rusia, disponibilitatea aprovizionării cu gaze a Uniunii a scăzut în mod considerabil în comparație cu condițiile anterioare crizei”, se arată în documentul citat.
Deficit major
Având în vedere nivelul actual al importurilor de gaze transportate prin gazoducte, se preconizează că Uniunea va primi aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaze din Rusia, cu aproximativ 110 miliarde de metri cubi mai puțin decât în 2021. Prin urmare, există în continuare un risc grav ca în Uniune să apară deficite de gaze, mai precizează Comisia Europeană.
Potrivit Agenției internaționale de Energie, echilibrul pieței va rămâne precar în viitorul apropiat, în ciuda faptului că noi capacități de GNL urmează să devină disponibile din 2025. Astfel de dificultăți grave sunt accentuate de o serie de riscuri suplimentare, printre care se numără o revenire a cererii asiatice de GNL, care ar putea reduce disponibilitatea gazelor pe piața mondială a gazelor, o iarnă rece care ar putea duce la o creștere a cererii de gaze cu până la 30 de miliarde de metri cubi, condiții meteorologice extreme care ar putea afecta stocarea energiei hidroelectrice și producerea energiei nucleare din cauza nivelurilor scăzute ale apelor, care ar conduce la creșterea subsecventă a cererii pentru producerea de energie pe bază de gaze, alte perturbări ale infrastructurilor critice, cum ar fi actele de sabotaj, precum și o deteriorare a mediului geopolitic, în special în țările și regiunile relevante pentru securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii, cum ar fi Ucraina, Azerbaidjan și Orientul Mijlociu, se mai arată în Regulamentul UE.