În ciuda anulării proiectului reactoarelor modulare ale NuScale în SUA, din cauza costurilor uriașe ale acestora, România a luat decizia să meargă înainte. Astfel, se pare că dezvoltarea cercetărilor și prototipul experimental se vor face pe teritoriul țării noastre, cu bani împrumutați din băncile americane. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, are cu totul altă agendă, în condițiile în care acesta continuă să susțină cât de ieftine sunt aceste tipuri de reactoare.
Americanii și-au dat seama, în timp ce se aflau încă în faza de cercetare și nu aveau nici măcar un prototip construit, că reactoarele modulare duc în faliment firma dezvoltatoare a proiectului, din cauza costurilor mult prea mari, care nu justificau rentabilitatea producției de energie. În România, însă, autoritățile zici că joacă în alt film. Sebastian Burduja, ministrul Energiei, o ține una și bună că reactoarele modulare sunt ieftine.
”Vorbim de costuri mult mai mici decât la reactoarele mari, cel puțin atunci când ajungi să faci mai multe, când vorbim de o producție în serie – atunci ai acele economii de scară și asta îți permite un cost înjumătățit față de un reactor de mari dimensiuni, cum sunt cele de la Cernavodă. Cu siguranță, la nivel european, dar eu spun chiar că la nivel mondial, România este poziționată ca lider. Noi putem fi în 2029 prima țară din Europa sau chiar din lume cu aceste reactoare modulare mici în funcțiune”, declarat Sebastian Burduja, în timp ce pe continentul american se anunța oficial decizia de anulare a proiectului reactoarelor modulare, pe motiv că sunt costurile uriașe. Și Burduja nu s-a oprit aici. Acesta a cerut introducerea pe ordinea de zi a AGA Nuclearelectrica continuarea proiectului reactoarelor modulare la Doicești.
Dacă americanii nu au bani, România are
Astfel, pe ordinea de zi a AGA au fost introduse o informare privind încheierea fazei 1 a proiectului bazat pe tehnologia reactoarelor modulare mici (SMR), precum și aprobarea tranziției către faza 2 a proiectului. Prima fază a constat în activități și studii de inginerie și proiectare, incluzând analiza tehnică a amplasamentului, precum și estimarea calendarului și a costurilor proiectului. În faza a 2-a a proiectului urmează o caracterizare detaliată a amplasamentului, inițierea activităților necesare pentru obținerea autorizațiilor, licențelor și reglementărilor, precum și stabilirea calendarului proiectului. Totodată, în această fază, va fi planificat bugetul pentru execuția proiectului și se va pregăti achiziția materialelor cu ciclu lung de fabricație necesare pentru construcția și montajul reactoarelor modulare. Banii vor veni din împrumuturi publice și private de până la 275 milioane de dolari din SUA, Japonia, Republica Coreea și Emiratele Arabe Unite), de 75 milioane de euro de la DS Private Equity (“DSPE”, Seul), precum și un împrumut de 3 miliarde de dolari de la U.S. Export-Import Bank (EXIM) şi U.S. International Development Finance Corporation (DFC). Reamintim că statul român s-a angajat, prin lege, să garanteze orice împrumut pentru dezvoltarea și construcția reactoarelor modulare.
Litigiu suspect la Doicești
În raportul Nuclearelectrica se vorbește despre un litigiu, respins, în final, de instanță, care a avut ca obiect obligarea societății la comunicarea studiului de amplasament a reactoarelor modulare mici (SMR) la Doicești, județul Dâmbovița, precum și care au fost amplasamentele alternative studiate și motivele care au dus la alegerea amplasamentului de la Doicești. Nuclearelectrica a formulat o întâmpinare în care a arătat că decizia finală referitoare la amplasament va fi luată pe baza studiilor suport ce vor fi elaborate, că nu există o procedură de evaluare și emitere a acordului de mediu în derulare și că studiul nu conține informații de mediu ce ar trebui dezvăluite conform Convenției de la Aarhus. ”Divulgarea informațiilor solicitate sunt de natură a afecta activitatea și interesele comerciale ale societății, fiind informații de ordin tehnic referitoare la tehnologia reactoarelor modulare, primite sub clauza de non disclosure, în baza unor acorduri de confidențialitate încheiate de SNN cu furnizorii acestor informații”, se arată în întâmpinarea făcută de Nuclearelectrica.