Ministerul Energiei a încălcat deja Decizia UE de aprobare a utilizării banilor din Fondul de Modernizare pentru Complexul Energetic Oltenia, devansând termenul de finalizare a centralelor pe gaze și a parcurilor fotovoltaice și riscând să piardă, astfel, finanțarea. În ce privește parcurile fotovoltaice, acestea ar fi trebuit să fie deja puse în funcțiune în acest an, însă, la ritmul în care merg lucrurile, acestea nu vor fi finalizate nici în noul termen din 2025, stabilit din pix de către Ministerul Energiei.
La semnarea contractului dintre CE Oltenia și Tinmar Energy, în iulie anul trecut, comunicarea oficială a fost că parcurile fotovoltaice, cu o capacitate cumulată de cca. 280 MW, și grupul pe gaz de cca. 475 MW de la SE Turceni vor fi finalizate în 2024, respectiv 2026.
În cazul semnării contractului dintre Complexul Energetic Oltenia și OMV Petrom, pentru construirea a patru parcuri fotovoltaice cu o capacitate cumulată de cca. 455 MW, punerea în funcțiune era programată pentru anul 2025. Pentru grupul pe gaz de 850 MW de la Ișalnița, cu punere în funcțiune în 2026, contractul nici măcar nu a fost semnat. Curtea de Conturi a constatat, însă, diferențe în ceea ce privește termenul de finalizare a acestor proiecte, respectiv între prevederile OUG 108/2022 și ale Deciziei UE 2022/1920 din 26.01.202217, pe de o parte, și prevederile stipulate în contractele de finanțare, pe de altă parte. Prin cadrul legal instituit s-a prevăzut punerea în funcțiune în 2026 a noilor investiții în capacitățile de producere pe gaze naturale, și până în 2024 pentru parcurile fotovoltaice, iar prin contractele semnate de părți s-a prevăzut recepția și punerea în funcțiune în martie 2027, pentru centrala cu ciclu combinat pe gaz, și în aprilie 2025, pentru cele 8 parcuri fotovoltaice.
”Având în vedere nerealizarea unor progrese semnificative în implementarea acestor proiecte, de la momentul aprobării până în prezent, precum și durata de implementare a unor proiecte similar finalizate anterior, există riscul nerealizării proiectelor de investiții la termenele propuse (asumate), efectul neimplementării în timp util conducând la nepunerea în funcțiune de noi capacități de producere energie electrică din surse regenerabile de 735 MW și pe gaz natural de 1.325 MW”, se precizează într-un raport al Curții de Conturi.
Economia, în cădere liberă
În perioada 2017-2022, consumul de energie electrică înregistrat la nivel național a scăzut cu 6,32%, în termeni absoluți cu 3.843 GWh, în principal din cauza contractării economiei și reducerii consumului populației. Consumul de energie electrică a înregistrat la nivel național, în anul 2022, cea mai redusă valoare din ultimii 6 ani, în principal din cauza restrângerii sectorului industrial în România (ex. ALRO Slatina, unul dintre principalii consumatori de energie electrică din sectorul industrial și-a restrâns activitatea), iar pe de altă parte, ca urmare a impactului generat de majorarea prețurilor, arată Curtea de Conturi.
Astfel, în anul 2022, în cazul ALRO, în contextul situației excepționale de pe piața de energie și gaze, compania a raportat o scădere cu 35% a producției de aluminiu primar și cu 27% a producției de aluminiu prelucrat, față de anul 2019. În cazul majorării costurilor cu energia electrică cea mai expusă este industria, cu ponderea cea mai ridicată a companiilor cu cheltuieli cu electricitatea, de peste 50 la sută din total (57%), iar cel mai puțin afectat este sectorul construcții și imobiliare (20%). Puternic expuse la majorările costurilor cu energia sunt și sectoarele care încorporează un grad ridicat de tehnologie, unde pentru 78% dintre întreprinderi cheltuielile cu electricitatea în total utilități sunt de peste 25%.
Fără direcție
România nu are aprobată o strategie energetică națională care să definească obiectivele sectorului de energie electrică pe termen mediu şi lung şi modalităţile de realizare a acestora, în condiţiile asigurării unei dezvoltări durabile a economiei naţionale, semnalează Curtea de Conturi. Efectele neaprobării formelor revizuite ale Strategiei energetice naționale 2007-2020 și nici a noii strategii energetice constau în neactualizarea obiectivelor strategice pe termen mediu şi lung din cadrul sectorului energiei electrice, raportat la contextul național și internațional și la schimbările care au loc pe plan regional și european. Astfel, potrivit Curții de Conturi, nu au fost stabilite modalităţile de realizare a obiectivelor strategice și nici direcțiile de acțiune care trebuie urmărite de Ministerul Energiei în elaborarea politicilor energetice, pe baza programelor de guvernare.