Alături de generatoarele de imagini și de agenții conversaționali, inteligența artificială îi pune la încercare pe artiști și scriitori, însă experții cred că ar putea, de asemenea, să revoluționeze cercetarea și chiar să ocupe un loc proeminent în lucrările laureaților premiului Nobel.
În 2021, Hiroaki Kitano, directorul Systems Biology Institute, a lansat ceea ce el a numit Nobel Turing Challenge. A provocat cercetătorii să creeze până în 2050 un „om de știință IA” capabil să efectueze în mod autonom cercetări demne de un premiu Nobel.
Adam și Eva
Unii lucrează din greu pentru a crea un astfel de coleg artificial și o sută de „roboți științifici” lucrează deja în știință, explică Ross D. King, profesor de inteligență artificială la Universitatea Chalmers din Suedia, citat de Boursorama.
În 2009, el a publicat un articol în care prezenta un astfel de robot numit „Adam”, primul care producea descoperiri științifice în mod autonom.
Adam a fost programat să formuleze ipoteze în mod autonom, să conceapă experimente pentru a le testa și chiar să programeze alți roboți de laborator pentru a efectua aceste experimente și, în final, să învețe din rezultate.
Un al doilea robot științific – „Eve” – a fost apoi creat pentru a studia medicamentele candidate pentru malarie și alte boli tropicale.
Cu astfel de roboți, „cercetarea costă mai puțin și ei lucrează 24 de ore din 24”, precizează King, adăugând că sunt și mai riguroși în monitorizarea proceselor.
Cercetătorul recunoaște, totuși, că inteligența artificială este departe de a se ridica la nivelul unui om de știință laureat al Premiului Nobel. Pentru aceasta, ar fi nevoie de roboți „mult mai inteligenți”, capabili să „înțeleagă situația în ansamblu”.
AlphaFold
„Tradiția științifică nu este pe cale să fie înlocuită de mașini”, a declarat Inga Strumke, profesor asociat la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie. ”Dar asta nu înseamnă că este imposibil”.
Modelul AI AlphaFold dezvoltat de Google DeepMind, care prezice structura tridimensională a proteinelor pe baza aminoacizilor lor, ar fi un exemplu promițător, dar are un punct slab, detaliază Strumke. ”Deși cele peste 200 de milioane de structuri proteice prezise de AlphaFold sunt extrem de utile, ele nu ne spun nimic despre microbiologie”. Știința înseamnă înțelegerea universului și nu doar „a ghici corect”.
Cu toate acestea, activitatea revoluționară desfășurată de AlphaFold a determinat experții să plaseze proiectanții săi printre potențialii candidați la Premiul Nobel.
Directorul Google DeepMind, John M. Jumper, și co-fondatorul Demis Hassabis au primit deja prestigiosul premiu Lasker în 2023.
Ambii se află pe radarul Clarivate, o firmă de analiză care anticipează potențialii câștigători ai Premiului Nobel pe baza evaluărilor din articolele de cercetare.
„Sunt sigur că în următorul deceniu vor exista câștigători ai Premiului Nobel care vor fi asistați într-un fel sau altul de informatică, iar informatica din zilele noastre este tot mai mult inteligență artificială”, susține directorul Clarivate, David Pendlebury.