Douăsprezece ani de cercetări, dar încă nicio linie operațională la vedere: Hyperloop, conceptul de tren foarte rapid cu levitație magnetică lansat de Elon Musk, se zbate să devină realitate.
Acest mijloc de transport futurist presupune deplasarea unor capsule presurizate, ținute în aer de magneți, printr-un tub de joasă presiune, cu viteze de până la 1.200 km/h. Bazat pe o idee veche, conceptul a fost reluat în 2012 de Musk, încurajând mai multe companii și start-up-uri.
„Hyperloop a trecut printr-un ciclu tehnologic foarte familiar, cu o mulțime de entuziasm în jurul acestui mod de transport”, a declarat pentru AFP Rick Geddes, expert în politici de infrastructură la Universitatea Cornell. „Dar s-a dovedit a fi mai greu de implementat decât se credea”.
Finanțat la un moment dat de Richard Branson, fondatorul grupului Virgin, Hyperloop One efectuase, printre altele, teste în deșertul Nevada la 387 km/h. În noiembrie 2020, a transportat pentru prima dată pasageri, atingând o viteză de doar 172 km/h.
În mod mai discret, compania canadiană TransPod lucrează, de asemenea, de mai mulți ani la o linie de pasageri și de transport de marfă de 300 km între Calgary și Edmonton, în vestul țării.
Un proiect evaluat la aproape 18 miliarde de dolari americani pe care Sebastien Gendron, cofondator și director general al TransPod, speră să îl vadă deschis „înainte de 2035”.
Compania a reușit deja să strângă 550 de milioane de dolari de la fondul britanic Broughton Capital Group pentru a dezvolta un prim tronson de 7 km destinat „certificării tehnologiei”.
Dar, în ciuda strângerii de fonduri, a acordurilor de principiu, a studiilor de fezabilitate și a dezvoltării de prototipuri, situația pare să stagneze pentru diferitele companii din spatele proiectului, iar experții rămân sceptici.
Hyperloop Transportation Technologies (HyperloopTT), o altă companie din California interesată de concept, urma să creeze o pistă de testare pe o fostă bază militară de lângă Toulouse, cu binecuvântarea autorităților locale. Demersurile au eșuat.
TransPod, între timp, a fost criticată pentru întârzierea construirii unui centru în Droux, Haute-Vienne. Autorizația de construire a fost aprobată în 2018, iar primele „teste de mare viteză” au fost programate inițial pentru 2020. Până în prezent, lucrările abia au început, dar compania speră să poată face anunțuri încă din această lună.
„Este o trezire cam bruscă”, spune Julien Joly, specialist în transporturi la firma de consultanță Wavestone. „În ultimii ani am crezut în această tehnologie, dar companiile se confruntă cu o serie de obstacole, precum și cu probleme de siguranță”.
Potrivit lui Sebastien Gendron, hyperloop-ul prezintă o „dificultate inițială: cea a finanțării”. „În ciuda a tot ceea ce auzim de la guverne și din presă, finanțarea inovațiilor disruptive rămâne foarte dificilă. Când nu știi dacă funcționează, nimeni nu vrea să investească bani”.
Nu toți au aruncat prosopul, iar unele țări încă dau „semne de interes” pentru Hyperloop, în special în Orientul Mijlociu, subliniază directorul general al Transpod.