Comitetul European al Regiunilor, un organism format din autoritățile locale și regionale ale UE, a cerut statelor membre să acorde Ucrainei bani nerambursabili, dat fiind că aceasta nu va fi în măsură să-și achite împrumuturile. Comitetul a atras atenția că Ucraina avea deja o datorie externă înainte de război de 80% din PIB, iar alte împrumuturi nu vor face decât să crească riscul unei crize a datoriilor.
Statele Uniunii Europene și instituțiile financiare internaționale ar trebui să ofere Ucrainei granturi, și nu împrumuturi, a cerut Comitetul European al Regiunilor, dat fiind faptul că țara nu va fi probabil în măsură, pe termen scurt, să-și asume serviciul datoriei și să ramburseze datoriile suplimentare.
”Împrumuturile ar crește riscul unei crize a datoriilor în viitor, având în vedere că Ucraina de dinainte de război avea deja o datorie externă de aproximativ 130 de miliarde de euro, corespunzătoare unui procent de 80% din PIB. În cazul în care instituțiile nu pot oferi granturi, ar trebui acordate împrumuturi fără rate ale dobânzii sau cu rate foarte mici, mai ales pentru proiectele care vizează sprijinirea autorităților locale”, se arată într-un document al Comitetului European al Regiunilor (CoR), publicat în Jurnalul Oficial al UE. Mai mult, potrivit CoR, pagubele produse de război Ucrainei se ridică, potrivit anumitor estimări, la peste 750 de miliarde de euro, în condițiile unei scăderi a PIB-ului de 35%. Economia ucraineană a pierdut între 30% și 50% din capacitatea sa de producție, cu pierderi concentrate în regiuni esențiale din punct de vedere economic din partea de est și de sud a țării. Bugetul UE pentru perioada 2021-2027 nu mai dispune de marje suficiente pentru finanțarea împrumuturilor, semnalează CoR, astfel că este necesară găsirea unor modalități alternative de finanțare a asistenței financiare, inclusiv prin furnizarea de garanții publice suplimentare de către statele membre.
Refugiații pot rămâne în UE, dar mai bine să se întoarcă
Un proces descentralizat de reconstrucție ar fi cel mai bun mod de a oferi cetățenilor ucraineni o perspectivă de a rămâne în țara lor și, prin urmare, de a modera viitoarele fluxuri de imigrație, susține CoR. În același timp, organismul European respinge obstacolele artificiale din calea imigrației cetățenilor ucraineni și solicită să se ia în considerare în curând o revizuire a Directivei 2001/55/CE a Consiliului privind protecția temporară, pentru a le oferi refugiaților o garanție de ședere pe o perioadă mai mare de trei ani. Pe de altă parte, CoR solicită ca investițiile în reconstrucția Ucrainei să se axeze pe reconstruirea sistemelor de încălzire centrală ale multor localități ucrainene pentru a fi înlocuite cu sisteme moderne de încălzire centrală, precum și refacerea parcului de locuințe, școlile și spitalele pentru a atrage refugiații ucraineni și persoanele strămutate înapoi către reședințele de dinainte de război.
Achitarea datoriilor, oficial, în stand-by
Comitetul European al Regiunilor a salutat disponibilitatea grupului celor șase țări creditoare ale Ucrainei, anunțată în vara anului trecut, de a suspenda, până la sfârșitul anului 2023, serviciul datoriei pe care Ucraina a contractat-o cu membrii grupului. Franța, Germania, Canada, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite au acceptat, de fapt, cererea lui Zelenski, oficializată printr-o rezoluție a guvernului ucrainean, de a amâna cu doi ani răscumpărarea titlurilor de stat. Totodată, CoR a cerut Comisiei Europene să propună un mecanism substanțial de reconstrucție a Ucrainei, pe același temei juridic ca Mecanismul de redresare și reziliență al UE, prevăzându-se ca rambursarea să demareze începând cu 2027. Acest mecanism ar trebui să permită UE să prefinanțeze o parte semnificativă (40 %) din costurile reconstrucției și redresării din Ucraina, care au fost estimate în comun de Guvernul Ucrainei, Comisia Europeană și Banca Mondială la o valoare de 349 de miliarde de euro, arată CoR.