Olanda vrea să închidă în acest an cel mai mare zăcământ de gaze din Europa, deoarece este „foarte periculos” să continue să fie exploatat.
Hans Vijlbrief, secretarul de stat pentru minerit, care este responsabil pentru câmpul de gaze Groningen, predispus la cutremure, a declarat că urmărește închiderea acestuia până la 1 octombrie, dar va aștepta să vadă dacă va exista „o penurie de gaze în Europa după iarnă”.
Zăcământul de gaze onshore, situat în nord-estul Olandei, în apropiere de granița cu Germania, se află pe „backburner”, producând doar o fracțiune din capacitatea sa. Continuarea exploatării mărește șansele de cutremure, pentru care Vijlbrief „nu vrea să fie responsabil”.
Dar Europa este deja cutremurată de criza energetică – deși va supraviețui acestei ierni, regiunea se va confrunta cu probleme de aprovizionare în viitor.
Olanda a fost presată să crească extracția la Groningen vara trecută, după ce Moscova a început să restricționeze livrările către UE din cauza sprijinului acordat de blocul comunitar Ucrainei. În 2021, Rusia a reprezentat 155 de miliarde de metri cubi de importuri de gaze, adică 40% din consumul total al UE.
În schimb, redus producția anuală de la Groningen la 2,8 miliarde de metri cubi, minimul necesar pentru a menține pompele în funcțiune.
Guvernul olandez i-a spus operatorului NAM, o societate mixtă a Royal Dutch Shell și ExxonMobil, să reducă producția începând din 2013, iar în 2018 a anunțat că zăcământul va fi închis.
Vijlbrief susține că Olanda – și Europa – dispun de suficient gaz după ce și-au asigurat importurile din SUA, Norvegia, Qatar și din alte părți, iar iarna blândă de până acum a contribuit la menținerea unor niveluri ridicate de stocare.
Groningen putea să fie una din soluțiile limitării dependenței energetice a Europei de Rusia: deține suficient gaz pentru a înlocui trei ani de livrări rusești. Este exact genul de resursă economică prețioasă care ar fi în mod normal în centrul atenției într-o criză energetică.
Un sondaj realizat anul trecut de Enigma Research a arătat că aproape două treimi dintre locuitorii din Groningen au susținut creșterea extracției de gaze până la un anumit punct. Mai mult de opt din zece au considerat că Olanda ar trebui să oprească importul de gaz rusesc.
Acesta este unul dintre numeroasele paradoxuri energetice europene care merită să fie reconsiderate în urma invaziei lui Vladimir Putin în Ucraina. Groningen a renunțat la 54 de miliarde de metri cubi de gaz pe an (din 2013) crescând dependența față de Rusia. Iar acum, această dependență trebuie să fie desprinsă cu mare viteză și costuri ridicate, punând la grea încercare unitatea, moralul și finanțele europene.