Potrivit unui sondaj Ipsos, în cazul unui referendum în Serbia, 44% dintre sârbi s-ar opune aderării țării lor la UE, iar 35% ar fi în favoarea aderării. Este pentru prima dată în ultimii 20 de ani când sunt mai mulți sârbi care se opun UE decât cei care sunt în favoarea ei.
Pentru președintele Aleksandar Vucic, care tocmai a fost reales, această scădere a interesului sârbilor pentru UE este împărtășită de partidul său.
Vucic, pentru „o cale demnă spre Europa”
„Cred că Serbia își are locul în Uniunea Europeană. Ar trebui să ne continuăm drumul european și ar trebui să luptăm pentru o cale demnă spre Europa. Dar trebuie să ne păstrăm independența în procesul de luare a deciziilor, cel puțin până când vom deveni membri ai UE”, a declarat președintele sârb.
Rezultatele studiului au fost publicate într-un moment în care Parlamentul European a declarat că regretă faptul că Serbia nu a respectat sancțiunile impuse de Bruxelles după invazia rusă în Ucraina. „Părerea mea este că acest sondaj a fost realizat pentru a analiza efectele unei eventuale decizii a guvernului sârb de a impune sancțiuni Rusiei și de a accepta toate măsurile restrictive impuse de UE asupra Rusiei”, analizează Nemanja Todorovic Stiplija de la European Western Balkans.
Potrivit sondajelor și altor experți, scăderea sprijinului public pentru aderarea la UE ar trebui să influențeze direcția viitorului guvern sârb, scrie Euronews.
Germania, pentru accelerarea aderării Balcanilor de Vest
Cancelarul german Olaf Scholz a făcut apel, la 11 aprilie, la accelerarea aderării Balcanilor de Vest la Uniunea Europeană, blocată de ani de zile, evocând „o nouă eră” în contextul invaziei rusești în Ucraina. Cancelarul social-democrat a promis că va contribui la avansarea acestui dosar „cu toată forța” de care dispune, în cadrul unei conferințe de presă cu omologul său albanez Edi Rama, la Berlin.
„Impresia mea este că trăim într-o nouă eră și acest lucru are de-a face și cu agresiunea rusă” în Ucraina, a spus el. Necesitatea de a căuta poziții comune a devenit tot mai puternică în cadrul UE, a spus el, motiv pentru care „a sosit momentul potrivit pentru a merge mai departe” cu procesul de aderare a Balcanilor de Vest, a adăugat el.
În octombrie, liderii UE au reiterat, în cadrul unui summit desfășurat în Slovenia, „angajamentul lor față de procesul de extindere”, ceea ce a provocat o nouă dezamăgire în rândul celor șase candidați la aderarea la UE (Albania, Bosnia, Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord și Kosovo), care sperau la o promisiune privind un calendar.
Influența Moscovei în Serbia
În fața acestui status quo, Rusia și China și-au avansat pionii în această regiune strategică, trimițând milioane de doze de vaccin pentru a ajuta la combaterea pandemiei Covid-19. În timp ce Albania, Macedonia de Nord și Muntenegru sunt membre ale NATO, Moscova are legături profunde cu țări ortodoxe precum Serbia.
Influența Moscovei în Serbia rămâne omniprezentă, Rusia fiind un partener crucial în economia sârbă în sectorul energetic. Rusia este, de asemenea, principalul aliat al Belgradului în refuzul acestuia de a recunoaște independența fostei sale provincii Kosovo, declarată în 2008, datorită dreptului său de veto în cadrul ONU.