Afro-americanii suferă de două ori mai mult din cauza schimbărilor climatice decât oamenii albi. N-am fi cu toții egali în fața creșterii temperaturilor, potrivit unui studiu publicat de Nature Communications.
Se știe că temperaturile înalte sunt mai puțin suportabile în oraș decât în mediul rural. Impactul clădirilor și al drumurilor asupra temperaturilor are chiar un nume: efectul insulei de căldură urbană.
Amestecul de beton și asfalt atrage și reține căldura, astfel încât zonele central urbane sunt mai calde decât cele de la periferie, zi sau noapte. Dar chiar și în interiorul orașelor, există adesea diferențe puternice între cartierele cu copaci și spațiile verzi, unde este mai răcoros și zonele mai dense în locuințe, unde creșterile de temperatură sunt exacerbate. Un nou studiu, scrie BBC, arată că aceste diferențe cauzează ceea ce s-ar putea numi rasism climatic în SUA.
Acest studiu arată că, în medie, persoanele care nu sunt albe – afro, hispanici sau oricine nu se identifică ca alb – trăiesc în zone în care temperaturile estivale sunt semnificativ mai mari decât în zonele locuite de albi. Acest fenomen se referă la majoritatea marilor zone urbane americane.
Cercetătorii au folosit în special datele de temperatură colectate de sateliți, împreună cu informațiile demografice din recensăminte. Situația este apreciată ca deosebit de îngrijorătoare pentru afro-americani: oamenii de știință estimează că sunt expuși în medie la 3,12 ° C peste temperatura normală, comparativ cu 1,47 ° C pentru albii care locuiesc în orașe.
Consecințele segregării
Potrivit experților, cauzele acestui fenomen sunt istorice. Aceste inegalități pot fi explicate prin segregarea instituționalizată suferită de oamenii de culoare din Statele Unite. Un studiu mai vechi a arătat deja o corelație între cele mai fierbinți zone ale orașelor mari și segregarea rasială în ceea ce privește locuințele, care datează din anii 1930. Astfel, afro-americanii locuiesc mai des în cartiere aproape total asfaltate, care au mai puține spații verzi, ceea ce consolidează căldura resimțită.
Consecințele acestui rasism climatic pot fi dramatice: căldura nu numai că duce la creșterea mortalității, ci poate provoca și stări care afectează organismul, pierderea productivității la locul de muncă sau dizabilități de învățare.
„Studiul nostru ajută la furnizarea unor dovezi mai cantitative pentru existența rasismului climatic și ecologic” , a spus dr. Angel Hsu, de la Universitatea din Carolina de Nord-Chapel Hill, autoarea principală a studiului, scrie Slate.
Pe măsură ce temperaturile continuă să crească în deceniile următoare, problema este văzută ca înrăutățindu-se dacă nu se face nimic pentru a o aborda. Pentru autorii studiului, plantarea copacilor în zonele cele mai afectate ar putea reduce temperaturile de vară cu 1,5 ° C. Cu riscul, însă, de a crește valoarea proprietăților din aceste cartiere și, prin urmare, de a goni populațiile care ar fi trebuit să beneficieze de aceste îmbunătățiri.