Marea Britanie urmează calea trasată de SUA și Australia, care au anunțat un boicot diplomatic al JO de iarnă din Beijing.
Premierul britanic Boris Johnson a anunțat la rândul său miercuri, 8 decembrie, un „boicot diplomatic” al Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, unde „nici un ministru” din guvernul nu intenționează să calce.
„Va avea loc într-adevăr un boicot diplomatic al Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing”, a declarat Boris Johnson în timpul sesiunii săptămânale de întrebări și răspunsuri din Parlament, subliniind că un boicot sportiv „nu este politica” guvernului său.
China: „Nimănui nu-i pasă”
Statele Unite și Australia au anunțat deja o măsură similară. Decizia britanică vine după anunțul administrației de la Washington a „boicotului său diplomatic” în numele apărării drepturilor omului. Beijingul a replicat că „Statele Unite vor plăti prețul”. În ce privește Australia, China a estimat că „nimănui nu-i pasă”.
Boicotul diplomatic se manifestă în momentele cele mai importante ale Jocurilor, și anume la ceremoniile de deschidere și de închidere, dar și în importanta „diplomație de culoar”, când au loc discuții în incinta arenelor sportive.
Noțiunea de boicot diplomatic acoperă mai multe grade de sancțiune în funcție de mesajul care se dorește a fi transmis. Dar, oricare ar fi cauza avansată, scopul principal rămâne acela de a atrage atenția altor șefi de stat și de guvern, dar și de a ajunge la opinia publică în general.
Pentru a avea un impact semnificativ, anunțul unui boicot trebuie să fie urmat de alte state, altfel inițiatorul obține efectul invers, trezindu-se ostracizat. Pe de altă parte, eficacitatea boicotului depinde și de răspunsul oferit de țara țintă. China, din cauza greutății sale economice în creștere, rămâne principalul partener comercial al multor țări.
Astăzi, fără un boicot sportiv, absența diplomaților este mai mult un mesaj politic, așa cum a confirmat Comitetul Olimpic Internațional, în urma deciziei americane. „Prezența oficialilor guvernamentali și a diplomaților este o decizie pur politică pentru fiecare guvern, pe care CIO, în neutralitatea sa politică, o respectă pe deplin”.