Emmanuel Macron a provocat tensiuni în rândul ţărilor occidentale, în ultimele zile. Preşedintele Franţei a primit o mulțime de critici după ce a declarat că țara sa nu-și va folosi armamentul nuclear pentru a răspunde unui eventual atac nuclear în Ucraina.
De asemenea, liderul de la Paris a admonestat SUA şi Norvegia din cauza preţului piperat cu care îşi vând gazele.
Ţările, divizate ca producători de combustibil fosil
Macron a declarat că țările care sancționează Rusia sunt unite ca „luptători pentru libertate”, dar divizate ca producători sau consumatori de combustibil fosil.
„Într-un spirit de mare prietenie, le vom transmite aliaților noștri americani și norvegieni: Sunteți extraordinari, ne furnizați energie și gaze, dar un lucru care nu poate continua prea mult timp este ca noi să plătim de patru ori mai mult decât prețul la care vindeți industriei voastre”, a declarat Macron.
Franța intenționează să ridice această problemă în special în cadrul G7, a spus el. Piața gazelor nu există cu adevărat în acest moment, a spus președintele francez, adăugând că economiile de vârf ar trebui să încerce să o readucă la un coridor de preț care „are sens”.
Franţa, singura ţară nucleară europeană din NATO
„Franța are o doctrină nucleară care are la bază interesele vitale ale țării și care sunt definite în mod clar. Acestea nu se vor afla în pericol dacă ar avea loc un atac nuclear balistic în Ucraina sau în regiunea Europei de est”, a mai menţionat Macron.
Aceste afirmaţii ale președintelui, din care se înțelege că Franța nu ar răspunde nuclear unui atac rus în Ucraina sau în regiunea Europei de Est, nu sunt de natură să ofere asigurări unor state membre NATO ca Polonia, România sau Slovacia.
Mai mult decât atât, Franța este singura putere nucleară din Uniunea Europeană, iar articolul cinci al Tratatului NATO spune că statele membre trebuie să apere o țară membră atacată.