Un gust de deja vu în Italia, ratele împrumuturilor sunt din nou analizate cu anxietate de cercurile financiare și politice. Anunțul șoc al demisiei premierului Mario Draghi, combinat cu majorarea ratelor de dobândă a Băncii Centrale Europene, a reaprins temerile legate de o criză a datoriilor.
Când BCE a semnalat încetarea sprijinului său monetar pentru economie la mijlocul lunii iunie, spread-ul, diferența atent urmărită între ratele dobânzilor la zece ani germane și italiene, a sărit la 245 de puncte, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani.
Apoi, perspectiva unui viitor instrument de la BCE menit să reducă creșterea spread-urilor a redus acest decalaj, care s-a mărit din nou joi odată cu criza guvernamentală.
Dincolo de tensiunile politice, „există un risc specific Italiei, din cauza amplorii datoriilor, a ritmului scăzut de creștere și a dependenței puternice de gazul rusesc”, rezumă pentru AFP Gilles Moëc, economist șef al grupului Axa.
Italia se prăbușește sub o datorie de peste 2.700 de miliarde de euro, sau aproximativ 150% din PIB, cea mai mare rată din zona euro după Grecia.
Peninsula a rămas mult timp în urmă în zona euro: între 1999 și 2019, PIB-ul său a crescut cu doar 7,9%, față de 30,2%, 32,4% și, respectiv, 43,6% în Germania, Franța și Spania.
Creșterea sa a ajuns la 6,6% în 2021, după o recesiune istorică în 2020 din cauza pandemiei. Banca Italiei se așteaptă ca PIB-ul să crească cu 3,2% în 2022, deși acest procent va scădea sub 1% dacă livrările de gaze rusești vor fi întrerupte.
Criză politică. „Cea mai vulnerabilă țară”
Italia se bazează pe planul european de redresare, adică 191,5 miliarde de euro. Dar plata fondurilor este legată de o serie de reforme, care par să fie compromise dacă Mario Draghi părăsește funcția.
Rata de împrumut pe zece ani, acum la 3,4%, scăzuse sub 0,50% la scurt timp după ce „Super Mario” a preluat conducerea țării în februarie 2021. El va anunța miercuri dacă demisia sa este irevocabilă.
„Dacă guvernul Draghi cade mâine, nu-mi pot imagina ce se va întâmpla cu spread-ul”, a declarat Franco Pavoncello, profesor de științe politice la Universitatea John Cabot din Roma.
În cazul unor alegeri anticipate, este posibilă revenirea la putere a dreptei populiste, care conduce în sondaje, așa cum a fost cazul în 2018, după sosirea unei coaliții între Ligă (extrema dreaptă) și M5S (antisistem).
Obiectivul BCE este de a preveni revenirea crizei datoriilor care a zguduit zona euro în 2012, dar va avea de furcă cu un guvern eurosceptic italian, mai ales că nu va fi privit cu ochi buni de așa numitele „țări frugale” din nordul Europei – Germania, Danemarca sau Olanda.
Potrivit lui Erik Nielsen, economist șef la UniCredit,”Italia este văzută ca fiind cea mai vulnerabilă țară, așa că este cea împotriva căreia se speculează.”