Europa este pe marginea prăpastiei. Sub pretextul luptei împotriva Covid-19, UE a mărșăluit, orbește, spre ceva ce seamănă foarte mult cu tirania. Vreți dovezi, priviți în jurul vostru – în curând, Austria îi va incrimina pe cei care refuză vaccinarea, iar Germania și alte state pare să urmeze calea deschisă de Viena. Deja de la nivelul Comisiei Europene, prin vocea președintelui Ursula von der Leyen, se lansează cu voce tare întrebarea dacă nu cumva ar trebui ca fiecare stat membru să-i eticheteze drept infractori pe oamenii care nu se vaccinează.
Pe scurt, Europa arată azi deplorabil și își expune cu sălbăticie fanfaronada despre drepturile omului, pe care o tot rumegă de câțiva ani.
Restricții și pumnul în gură
În Italia, nevaccinații au fost lăsați fără mijloacele de trai, în sensul că nu li se permite să lucreze. În Grecia, toți cei trecuți de 60 de ani trebuie să plătească statului 100 de euro pentru fiecare lună în care nu se vaccinează. La Rotterdam, în Olanda, polițiștii au deschis focul asupra protestatarilor, iar în Austria s-au folosit bastoane și tunuri cu apă împotriva miilor de vienezi ieșiți să spună „NU” vaccinării obligatorii. La fel au stat lucrurile și la Bruxelles, inima neagră și birocratică a UE.
Germania a impus deja un blocaj persoanelor nevaccinate. Berlinul s-a folosit de toată forța legii pentru a împărți în două populația țării, între cei care au luat „decizia medicală corectă” (și, astfel, se pot bucura de niște firimituri de libertate) și cei care nu au făcut-o. În viziunea autorităților, aceștia din urmă merită nimic mai puțin decât arestul la domiciliu!
După ce în ultimele zile de mandat Angela Merkel a spus că vaccinarea obligatorie va fi introdusă de la începutul anului 2022, și Ursula von der Leyen s-a apucat să bată monedă pe același subiect. Fiecare stat membru al UE ar trebui să forțeze vaccinarea cetățenilor săi, zice șefa C.E. „Trebuie să ne gândim la vaccinarea obligatorie” pentru 500 de milioane de europeni.
Statul, cu genunchiul pe grumazul cetățeanului
Ceea ce se întâmplă acum în Europa este cu adevărat terifiant. Nu asistăm doar la o nouă rundă de restricții Covid. Nicidecum, ăsta nu este un alt set de măsuri urgente pentru protecția oamenilor, necesare spre a fi oprit ultimul val Covid-19, Omicron.
Nicidecum! Azi, trăim o revizuire îngrozitoare a întregii relații dintre stat și individ. Statul a fost împuternicit într-un grad atât de extraordinar încât în prezent își poate instrui cetățenii cu privire la ce să-și injecteze în corpurile lor! Iar cetățeanul este atât de slăbit politic, atât de denudat de drepturi încât nici măcar nu se mai bucură de suveranitate asupra propriului trup, asupra acelei mici părți din univers pe care credea că doar el o controlează, corpul și mintea sa.
Azi, asistăm la moartea violentă a liberalismului și la durerile nașterii unei noi și profund autoritare ere despotice.
Cum l-ar crucifica Big Pharma pe John Locke
Însă, din păcate, mulți oameni par să nu recunoască cât de gravă este impunerea vaccinării obligatorii. Subestimăm, pe riscul nostru, cât de grav este acest atac asupra libertății omului.
Toată lumea spune că vaccinarea obligatorie contravine codului de la Nuremberg, care insistă că trebuie acordat consimțământul voluntar pentru intervenția medicală asupra individului. Dar idealul suveranității individuale se întoarce într-o epocă mult îndepărtată. În scrisoarea sa privind toleranța (1689), marele filozof iluminist John Locke a stabilit limitele dintre individ și autoritatea statului. Pentru Locke, ca și pentru alți gânditori ale căror idei au adus lumină peste Europa, dorința de a „salva” un individ nu reprezintă un motiv suficient de bun pentru a se amesteca cu sufletul sau corpul său. „Dumnezeu Însuși nu-i va mântui pe oameni împotriva voinței lor”, scria Locke la 1689.
Vedem însă că, acolo unde nici măcar Atotputernicul nu a călcat, reținut de mica chestiune numită „voința omului”, se grăbește să intre cu bocancii birocrații secolului 21. Asta înseamnă sfârșitul libertății așa cum o știm. Autonomia trupului nostru este piatra de temelie a autoguvernării, iar autoguvernarea este singurul lucru care dă sens libertății omului. Dacă nu ne mai bucurăm de suveranitate asupra minții și cărnii noastre, atunci nu suntem liberi în nici un fel.