Luptele au izbucnit încă o dată între Armenia și Azerbaidjan, două republici ale fostei Uniuni Sovietice din regiunea Caucazului.
În centrul conflictului vechi de decenii se află regiunea Nagorno-Karabakh. Este recunoscută ca parte a Azerbaidjanului, dar este controlată de etnici armeni.Țările au purtat un război sângeros asupra regiunii la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. Deși au declarat încetarea focului, nu au reușit niciodată să convină asupra unui tratat de pace.
Armenia și Azerbaidjanul se află într-o zonă importantă din punct de vedere strategic, țările se învecinează cu Turcia la vest, cu Iranul la sud și cu Georgia la nord. De asemenea, Rusia se învecinează cu Azerbaidjanul spre nord. Armenia este o țară creștină majoritară, în timp ce Azerbaidjanul bogat în petrol este o națiune majoritar musulmană. În timpul erei sovietice, Nagorno-Karabakh era o regiune armeană cu majoritate etnică controlată de autoritățile azerbaidiene, notează BBC. Pe măsură ce Uniunea Sovietică a început să se prăbușească la sfârșitul anilor 1980, parlamentul regional din Nagorno-Karabakh a votat pentru a deveni parte a Armeniei. Acest lucru a dus la ciocniri etnice și, după ce Armenia și Azerbaidjanul au declarat independența față de Moscova, un război pe scară largă. Zeci de mii de oameni au murit și până la un milion au fost strămutați pe fondul rapoartelor de curățare etnică de ambele părți.
O criză geopolitică în inima Eurasiei
Forțele armene au câștigat controlul deplin asupra Nagorno-Karabakh înainte de a se declara o încetare a focului intermediată de Rusia în 1994. După acest acord Nagorno-Karabakh a rămas parte a Azerbaidjanului, dar a fost guvernată de etnici armeni susținuți de guvernul armean. De atunci au avut loc discuții de pace mediatizate de Grupul OSCE Minsk – un organism înființat în 1992 și prezidat de Franța, Rusia și Statele Unite. Dar până acum nu au convenit asupra unui tratat de pace. Ciocnirile au continuat de-a lungul ultimelor trei decenii, ultima explozie gravă din 2016 a ucis zeci de soldați de ambele părți. Conflictul este complicat și mai mult de geopolitică. Turcia, membră a NATO, a fost prima națiune care a recunoscut independența Azerbaidjanului în 1991. Fostul președinte azer Heydar Aliyev a descris cândva țările drept „o națiune cu două state”. Între timp, Armenia are relații bune cu Rusia. Există o bază militară rusă în Armenia, iar cele două țări sunt membre ale unei alianțe militare, Organizația Tratatului de Securitate Colectivă(CSTO).