Joe Biden și Volodimir Zelenski au semnat, joi, la summitul G7 din Italia, un acord bilateral de apărare menit să întărească apărarea Ucrainei în faţa invaziei rusești.
Specialiştii sunt de părere că această înţelegere între SUA şi Ucraina ar fi de fapt un pas către aderarea Ucrainei la NATO.
Ce prevede documentul?
Acordul precizează că, în cazul unui atac armat împotriva Ucrainei sau al unei ameninţări cu un astfel de atac, oficialii americani şi ucraineni se vor întâlni în maximum 24 de ore pentru a stabili ce mijloace suplimentare de apărare sunt necesare.
„Pentru asigurarea securităţii Ucrainei, ambele părţi recunosc că Ucraina are nevoie de o forţă militară semnificativă, de capacităţi solide şi de investiţii susţinute în baza industrială a apărării, în conformitate cu standardele Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord”, consemnează acordul citat de digi24.
Ce aduc Finlanda și Suedia în NATO
Dacă ambiția președintelui Vladimir Putin în invadarea Ucrainei a fost de a ține în frâu NATO, a avut exact efectul opus. Finlanda s-a alăturat alianței în aprilie 2023, iar în martie 2024 Suedia a devenit și ea membră.
Sfârșitul neutralității nordice înseamnă sfârșitul erei post-Război Rece în nordul îndepărtat. În calitate de a treia și a cincea țară ca mărime din UE, Suedia și Finlanda au extins în mod dramatic raza de acțiune a NATO. Aderarea lor reprezintă un regres major pentru Moscova – dar și riscuri sporite de escaladare.
Noii membri nu sunt doar beneficiari ai protecției NATO, ci și contribuții importante la alianță. Atât Finlanda, cât și Suedia și-au majorat cheltuielile pentru apărare peste nivelul minim de 2% din PIB.
Printre capacitățile pe care țările nordice le aduc NATO se numără oportunitățile de recunoaștere aeriană la granița cu Rusia, sporind capacitățile de avertizare timpurie ale alianței. Armatele finlandeză și suedeză au, de asemenea, o expertiză evidentă în manevrele în condiții de frig extrem.
Textul integral al lui Radu Jacotă, AICI.