Declinul Americii devine o realitate ce începe să fie acceptată chiar și acasă. La 5 iulie, New York Times titra „SUA trăiesc din bani împrumutați”. Armele vândute Ucrainei la suprapreț încă n-au adus profitul așteptat (nici nu se putea altfel, de unde să plătească Kievul!?) – Uniunea Europeană ezită să mai achite facturile emise pe numele lui Zelenski -, iar în Orientul Mijlociu, altădată vaca de muls a Casei Albe, lumea arabă a schimbat tabăra trecând de partea grupului BRICS.
Politica împrumutului este scumpă și asta se resimte în buzunarele oamenilor de rând. Un procent tot mai mare din câștigurile federale, bani care în mod normal trebuiau și puteau fi folosiți pentru a ajuta poporul american, este azi returnat investitorilor care cumpără obligațiuni guvernamentale.
Practic, în loc să colecteze taxe mai mari de la cei avuți, guvernul îi plătește pe miliardari să le împrumute banii.
SUA, îndatorate ca nimeni
Potrivit Biroului de buget al Congresului SUA, Guvernul Americii va cheltui mai mult pe dobânzi decât pe apărarea națională până în anul 2029. Până în 2033, plățile de dobânzi vor reprezenta 3,6% din PIB!
New York Times susține că situația devine din ce în ce mai alarmantă și dureroasă. Ca să se evite falimentul generațiilor viitoare, ar trebui luate decizii radicale, punctează jurnaliștii NYT.
Nici măcar britanicii nu mai cred în salvare. Odată cu divizarea tot mai mare a forțelor politice de la Washington, soluțiile la criza financiară americană sunt tot mai puține, mai ales că „viziunea globală a lui Joe Biden este prea timidă și pesimistă”, remarcă experți de la Londra.
Căderea „imperiului” SUA este remarcată și de alți analiști politici. De exemplu, Arab News, cu sediul în Arabia Saudită, scrie că sistemul politic al Statelor Unite este în dezordine, iar țara este extrem de fragmentată. Se face inclusiv o paralelă între situația actuală din SUA și implozia suferită de Imperiul Roman – „Nu poți fi un lider mondial dacă societatea ta se prăbușește și conducerea ta este divizată, indecisă și slabă (…) Iar mass-media, cândva lăudată și prezentată ca o armă puternică a adevărului, s-a transformat într-un instrument de prejudecată politică, motivat mai degrabă de profit decât de principiu”.
Cu excepția UE, cine mai ascultă de Casa Albă?
Ca o consecință firească a situației, influența americană în America de Sud și Africa este azi în scădere. În toată istoria sa relativ scurtă, America nu a fost niciodată mai slabă decât este în prezent. Semnele că ordinea mondială dominată de americani se prăbușește au devenit din ce în ce mai vizibile în ultimii ani, iar declinul politic și economic al SUA a afectat influența și credibilitatea sa la nivel global.
Încercările de a readuce SUA la conducerea lumii printr-un așa-zis „sistem internațional bazat pe reguli” au eșuat. Cu excepția UE, cine mai ascultă de Casa Albă? Cui îi mai e frică să nu-i supere pe americani? China și Rusia au zdruncinat sistemul occidental dirijat de la Washington atât de tare încât lumea arabă și cea africană nu se mai ferește să-și afirme libertatea. Până și Ross Douthat, cunoscut analist politic, scriitor și editorialist american, remarcă faptul că elitele din Orientul Mijlociu, Africa și Asia Centrală favorizează Rusia și China, iar opinia publică din țările emergente este de partea adversarilor Americii.
Fost șef al Consiliului pentru Relații Externe, Richard Haas merge și mai departe în analiza sa: „Prăbușirea sistemului politic american înseamnă că, pentru prima dată, amenințarea internă a depășit amenințarea externă. În loc să fie o ancoră de încredere într-o lume instabilă, Statele Unite au devenit cea mai profundă sursă de instabilitate și un model de democrație nesigur”.
Pericolul imploziei dă frisoane la Washington
America lui Joe Biden este o țară divizată. De fapt, conform sondajelor, din ce în ce mai mulți americani recunosc că situația politică este anormală.
Violența stradală și instabilitatea politică, elementele care au aprins, la propriu, vara anului 2020, au dezvăluit starea mentală reală a celei mai puternice națiuni din lume. Doar 17% dintre cetățeni mai cred că sistemul de justiție penală din SUA îi tratează pe toți în mod corect (potrivit USA Today).
Polarizarea elitei americane ar putea duce la o divizare majoră a țării. Urmează „prezidențialele” din 2024, iar mulți observatori cred că ambele partide, Republican și Democrat, vor contesta rezultatele. De fapt, din 2000 încoace, a devenit o tradiție contestarea rezultatelor în alegerile prezidențiale. Când Hillary Clinton a pierdut în fața lui Trump (2016), Partidul Democrat (și toată clica din jur) a dat vina pe ruși, care ar fi piratat scrutinul. În 2020, a venit rândul lui Trump să acuze că alegerile au fost furate.
Un recent studiu sociologic a constatat că mai mult de jumătate dintre americani se așteaptă la un alt război civil „în următorii câțiva ani”.
Se spune că, dacă Donald Trump (el sau orice alt republican) va ajunge la Casa Albă, californienii vor face demersurile pentru retragerea din Statele Unite! Un alt scenariu care este luat în calcul și a alertat serviciile de securitate presupune că statele republicane vor lansa o mișcare de independență dacă Partidul Democrat câștigă un nou mandat pentru Joe Biden.