Alegerile din Polonia sunt ⁠ ”supervizate”⁠ personal de Soroș, care îl sprijină pe primarul Varșoviei, lgbt-ist, progresist și globalist asumat

Polonezii se pregătesc să meargă duminică la urne, într-un scrutin prezidențial extrem de disputat, ale cărui consecințe ar putea schimba profund direcția politică a guvernului pro-european de la Varșovia. Miza este uriașă: de la poziționarea țării în raport cu Uniunea Europeană și Statele Unite, până la legislația privind drepturile femeilor și ale minorităților sexuale.

Potrivit AFP, favorit în sondaje este primarul capitalei, Rafal Trzaskowski, cunoscut pentru susținerea valorilor europene și a cauzelor progresiste. Acesta este cotat cu aproximativ 30% din intențiile de vot, în timp ce principalul său contracandidat, Karol Nawrocki, un istoric cu viziuni naționaliste, adună în jur de 25%.

Dacă prognozele se confirmă, cei doi se vor înfrunta în turul decisiv programat pe 1 iunie, într-un moment geopolitic delicat pentru întreaga Europă, marcat de conflictul continuu din Ucraina, ascensiunea extremei drepte și incertitudinile din relațiile transatlantice.

Tur decisiv într-o Polonie divizată

Alegerile se vor desfășura între orele 05:00 și 19:00 GMT, iar primele rezultate ale sondajelor la ieșirea de la urne vor fi făcute publice imediat după închiderea secțiilor de vot. În total, treisprezece candidați s-au înscris în cursă, însă rezultatul final ar putea fi anunțat abia luni.

După instalarea, în 2023, a guvernului condus de fostul președinte al Consiliului European, Donald Tusk, Polonia s-a confruntat cu un blocaj instituțional semnificativ, cauzat de veto-urile repetate ale președintelui conservator Andrzej Duda. Mulți alegători văd alegerile prezidențiale ca o oportunitate de a debloca agenda reformatoare a guvernului.

„Vreau ca această votare să pună punct blocajului și să confirme schimbarea începută anul trecut”, a declarat pentru AFP Hubert Michalowski, un antreprenor de 50 de ani, care respinge ideea unei virări spre extrema dreaptă și speră la o Polonie echilibrată și conectată la valorile europene.

Temele majore: Europa, drepturile civile și rolul președintelui

Campania electorală s-a concentrat în mod special pe politica externă, în contextul în care Varșovia încearcă să-și definească rolul între Bruxelles și Washington. În același timp, subiectele sociale au ocupat un loc important în dezbateri.

Trzaskowski, în vârstă de 53 de ani, promite să apere dreptul la avort, restricționat sever în prezent, și să sprijine recunoașterea drepturilor LGBTQ. Malgorzata Mikoszewska, o angajată de 41 de ani din turism, vede în el un aliat al modernizării societății. „Sper din tot sufletul ca legea privind avortul și protecția minorităților sexuale să fie relaxată”, a spus ea.

Pe de altă parte, candidatul conservator Karol Nawrocki, susținut de Partidul Lege și Justiție (PiS), mizează pe o retorică naționalistă și pe scepticismul față de Uniunea Europeană. Nawrocki, în vârstă de 42 de ani, se declară un admirator al lui Donald Trump și susține că, la o întâlnire recentă la Casa Albă, fostul președinte american i-ar fi spus: „Vei câștiga”.

Un rol esențial în turul al doilea l-ar putea juca votanții lui Slawomir Mentzen, un candidat suveranist, clasat pe locul al treilea cu circa 12% din intențiile de vot. Mentzen este cunoscut pentru pozițiile sale radicale împotriva migrației și avortului, precum și pentru scepticismul față de Bruxelles.

„Nu vreau ca Polonia să devină o marionetă a Uniunii Europene”, afirmă Radoslaw Wiecek, un antreprenor de 25 de ani care rezonează cu discursul lui Mentzen. Pe aceeași linie se află și pensionara Anna Urbanska, care se declară îngrijorată de imigrație: „Nu vreau să fim invadați de migranți. Vreau liniște și stabilitate pentru familia mea”.

Acuzații privind influența globaliștilor în alegerile poloneze

În paralel cu dezbaterile interne, fostul oficial american Mike Benz a stârnit controverse prin declarațiile făcute la postul Real America’s Voice, unde a criticat prezența în Polonia a unor figuri precum Barack Obama, Alex Soros și diverși reprezentanți ai ONG-urilor progresiste internaționale, cu doar câteva zile înaintea alegerilor.

Benz a evocat implicarea Fundației pentru o Societate Deschisă, fondată de George Soros, în fostele state comuniste din Europa de Est. El a susținut că după Revoluția din 1989, România a fost un caz pilot, unde SUA, prin USAID și alți parteneri, ar fi contribuit la rescrierea Constituției și la modelarea sistemului judiciar.

„Același model este replicat acum în Polonia, sub pretextul consolidării statului de drept și a societății civile”, a afirmat Benz. Potrivit acestuia, figuri ca Norm Eisen – fost ambasador american și coordonator al unor inițiative de tip lawfare – ar fi implicate în acțiuni menite să influențeze politicile interne din Polonia și alte țări din regiune.

Benz a citat documente ale National Endowment for Democracy, sugerând că multe dintre granturile acordate pentru proiecte democratice sunt coordonate indirect de structuri apropiate serviciilor de informații americane.