Fie vorba intre noi, daca am fi printre cei pe care Cel de Sus i-a blagoslovit cumva cu vreun arbitru de fotbal in familie, am simti oarece stinghereala atunci cand ar fi vorba despre fluiericiul in cauza si am fi nevoiti sa recunoastem ca ruda asta ne face de prea multe ori de rusine.
E aproape de neinteles ce poseda in micutele lor cutii craniene acesti zmei ai gazonului, atata vreme cat nu e meci de la Dumnezeu, pe care-l conduc, sa nu-l tavaleasca prin balta trisajului sau a greselilor flagrante. Isterizati la culme de arbitrajele partinitoare, prestatii care adesea umplu cu succes notiunea de… circ, cativa patroni de cluburi se dau de ceasul decesului sa-i convinga pe cei de la Federatia de Fotbal sa importe, macar pentru jocurile mai importante, echipe de arbitri care nu cunosc limba damboviteana si nici nu stiu cum arata inlocuitorul leului comunist, ronul. Cred ei, oropsiti ai fluierasilor carpatini, ca alde Frit, Giusepe ori Vasilovici ar oferi un arbitraj corect, si astfel nu s-ar mai ciondani intre ei pe la televiziuni si prin ziare, aratandu-se cu degetul si carcotind unul impotriva altuia! Decizia de a aduce arbitri straini pe meleagurile noastre ar fi de bun augur, ea fiind prima incercare de potolire a avantului luat de „cavalerii in negru”, baieti neinfricati care se cred chiar mai tari decat bratul lung al DNA-ului. Aflati la schimbarea anilor prin vacante de refacere pecuniara, finantatorii se rup in mesaje de felicitare intre ei, dar totodata isi incarca nota de plata a telemobilului cu transmiterea unor propuneri de lasare temporara la vatra a arbitrilor damboviteni. Foarte bine, vom spune cu totii, numai ca tataia acestora, domnul Ion Craciunescu, nu e de acord cu saracirea tagmei cu fluierul de gat, o trupa speciala cu reguli proprii, din care, ani buni, a facut parte si dansul.
In pofida faptului ca vede cu ochii lui cum subalternii sai fac varza meciurile, Craciunescu nu se lasa convins de nimeni ca trebuie realizata aceasta schimbare de macaz. Sa ne mire, ori sa ne dea de gandit aceasta talpa pusa desfasurarii corecte a partidelor de fotbal din Liga lui Mitica, sau sa ne mandrim cu gestul sau, care poate fi calificat drept patriotic?! Dar vorba unui clasic: nenisorule, prea mult patriotism nu strica?