România se pregătește pentru intrarea în război. Toate măsurile luate până acum, culminând cu o nouă lege a Apărării naționale, ne îndreaptă într-o singură direcție. Mai grav este că proiectul de lege inițiat de MApN oficializează cedarea conducerii Armatei Române către trupele străine, care s-au înmulțit alarmant pe teritoriul țării în ultima perioadă. O veste proastă vine și pentru polițiști, în sensul că MAI se militarizează la declararea stării de asediu, mobilizare sau război.
Mai întâi a apărut pregătirea spitalelor de război, urmată de stoparea demisiilor din Armată prin transformarea soldaților în subofițeri, de urgentarea construirii spitalelor militare politraumă și de acordarea unor restanțe salariale polițiștilor, la care nici nu mai sperau.
Ultimul indiciu al pregătirii de război a României este și cel mai izbitor, dat fiind faptul că MApN a elaborat, brusc, un proiect al Legii Apărării naționale a României, pe motiv că trebuie să adaptăm legislația, că am intrat în NATO și în UE.
În proiectul de lege se prevede că, în cadrul misiunilor și operațiilor desfășurate împreună cu forțele aliate sau de coaliție, Ministerul Apărării Naționale, prin Statul Major al Armatei, poate transfera comanda operațională sau controlul operațional al forțelor puse la dispoziție, la nivel operativ sau tactic, comandantului aliat sau de coaliție care conduce misiunea sau operația respectivă sau primește comanda operațională sau controlul operațional al forțelor străine, în condițiile prevăzute în transferul de autoritate, care se realizează conform procedurilor stabilite în baza tratatelor la care România este parte.
”Pocedurile și condițiile pentru transferul de autoritate se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării. În situațiile manifestării riscurilor și amenințărilor militare, constatate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, poate fi ridicată gradual capacitatea de luptă operațională a forțelor destinate apărării constituite pe timp de pace”, se arată în proiectul legislativ.
Poliția se militarizează
Pentru asigurarea conducerii unitare, pe timpul stării de asediu, al stării de mobilizare sau a stării de război, în fiecare județ și în municipiul București se va înființa, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, funcția de comandant militar.
Potrivit proiectului de act normativ, forțele destinate apărării se compun din forțele armate, în care intră Armata Română, Jandarmeria, SRI, DGPI a MAI, SPP și STS, și forțele de protecție, formate din Poliția Română, Poliția de Frontieră, IGSU, Inspectoratul General pentru Imigrări, Inspectoratul General de Aviație a MAI și Administrația Națională a Penitenciarelor. Pe timpul stării de asediu, al stării de mobilizare și al stării de război, forțele de protecție din MAI, încadrate ca funționari publici cu statut special, se miliarizează.
”Militarizarea structurilor MAI la starea de asediu, mobilizare sau război va genera o serie de avantaje operaționale esențiale în ceea ce privește crearea unei imagini strategice integrate, capacitatea de coordonare a forțelor și de planificare a acțiunilor. Totodată, va crește capacitatea de integrare a forțelor MAI, în cadrul dispozitivelor constituite în interiorul teritoriului națiuonal și va asigura un grad ridicat de interoperabilitate și complementaritate a acțiunilor în raport cu forțele militare, pe timpul diferitelor misiuni de asigurare a securității și protecției populației”, se precizează în nota de fundamentare a proiectului.
Vine hibridul
Conform proiectului legislativ, Parlamentul României va aproba angajarea unor capabilități militare și nonmilitare pe teritoriul statului român sau în afara acestuia, pentru contracararea amenințărilor hibride, la propunerea președintelui României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărarea Țării. Președintele poate dispune, la propunerea prim-ministrului, măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afara teritoriului național. ”Transformările mediului global de securitate sunt caracterizate de accentuarea interdependențelor și impredictibilităților, precum și de dificultatea de a delimita riscurile și amenințările de tip clasic de cele hibride. Adoptarea legii este necesară și din perspectiva armonizării cadrului normativ incident domeniului apărării, precum și din necesitatea abordării apărării naționale în contextul apărării colective în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a Politicii de Securitate și Apărare Comună a Uniunii Europene”, susține MApN.