sursa foto: Facebook/FNSAFederaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) solicită Guvernului să retragă de urgenţă proiectul de act normativ publicat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA), prin care se propune eliminarea a 40.000 de posturi din administraţia publică locală.
Sindicaliștii cer deschiderea unui dialog real cu reprezentanţii salariaţilor din administraţie, încât să poată fi găsite cele mai bune soluţii pentru aceştia.
„Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA) își exprimă indignarea profundă față de proiectul de act normativ publicat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației prin care se propune eliminarea a 40.000 de posturi din administrația publică locală, sub pretextul unei așa-zise „eficientizări”.
Deși inflația crește și veniturile lucrătorilor scad, statul alege să taie din oamenii care asigură funcționarea comunităților locale. Este al doilea val de măsuri de austeritate pregătit de Guvernul României, după pachetul care a intrat în vigoare de la 1 august și care a adus creșteri de TVA, împovărând suplimentar populația”, se menționează într-un comunicat transmis miercuri, 13 august, de FNSA.
Totodată, FNSA atrage atenţia că din declaraţiile ministrului Dezvoltării reiese că va exista o reducere cu 34.000 de posturi în administraţia publică locală, la care se adaugă încă 6.000 de posturi de demnitari şi consilieri.
„Dacă 34.000 de posturi reprezintă 20% din totalul concedierilor care vor fi făcute în administraţia publică locală, rezultă că, în acest moment, există aproximativ 170.000 de posturi bugetate în administraţia locală. Cu alte cuvinte, în cel mai subdimensionat sistem, Guvernul aplică încă o reducere de 20% din personal, după ce anul trecut a tăiat deja 10%. Aceasta nu este reformă, ci o amputare forţată a capacităţii administrative a statului”, se susţine în comunicat.
FNSA: Acest proiect nu înseamnă eficienţă, ci „blocaj administrativ”
De asemenea, FNSA consideră că acest proiect nu înseamnă eficienţă, ci „blocaj administrativ”. Reducerea masivă a personalului va afecta direct serviciile publice esenţiale – de la emiterea documentelor, gestionarea ajutoarelor sociale, colectarea taxelor locale până la întreţinerea infrastructurii, subliniază aceeași sursă.
În tot acest context, federaţia sindicală din administraţie avertizează că:
- măsura va adânci criza resursei umane din administraţia locală, unde oricum multe posturi sunt vacante;
- timpul de soluţionare a cererilor cetăţenilor se va prelungi semnificativ;
- presiunea asupra angajaţilor rămaşi va creşte, ceea ce va duce inevitabil la scăderea calităţii serviciilor publice.
Preşedintele FNSA: Avem un nou proiect prin care vor fi făcute tăieri din pixul ministrului
„Nu putem vorbi despre o administraţie eficientă, când concediem oameni fără o analiză reală a nevoilor fiecărei comunităţi. Avem un nou proiect prin care vor fi făcute tăieri din pixul ministrului, fără o documentare în spate. Este clar că acest proiect nu ţine cont de realităţile din teren iar lucrătorii români din administraţia locală devin victime ale politicilor fiscale eşuate”, a declarat preşedintele FNSA, Bogdan Şchiop, citat în comunicat.
FNSA solicită Guvernului României să retragă de urgenţă acest proiect şi să deschidă un dialog real cu reprezentanţii salariaţilor din administraţia locală, încât să poată fi găsite cele mai bune soluţii atât pentru aceştia, cât şi pentru români şi pentru bugetul de stat.
Comunicatul FNSA se încheie cu următoarea întrebare: „De sinecurile din statul român când vă ocupaţi, domnule premier Ilie Bolojan?!”.
Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie a fost înfiinţată în anul 1995. Activitatea sa este orientată exclusiv spre sectorul „Administraţie publică”. În prezent, FNSA are în componenţă sindicate atât din primării, consilii judeţene şi instituţii subordonate acestora, de pe întreg teritoriul ţării, cât şi din instituţii aparţinând administraţiei centrale – Ministerul Finanţelor, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Institutul Naţional de Statistică, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenţei, Cancelaria Primului-ministru, Secretariatul General al Guvernului (SGG), Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) şi Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), însumând aproximativ 30 de mii de membri de sindicat.
Analiza „Național”: „Să demontăm miturile!”
Încă din luna iunie a acestui an, „Național” a publicat o analiză cu privire la sporuri, subliniind că în loc să taie privilegiile sinecuriștilor, guvernanții decid „să umble” la buzunarul cetățenilor obișnuiți, deja împovărați de scumpiri și taxe.
„În fiecare an, românii strâng cureaua. Se scumpește curentul, cresc accizele, apar noi taxe și impozite. Statul, chipurile, n-are bani. Deficitul bugetar se umflă, iar guvernanții ne vorbesc cu aer grav despre „necesitatea ajustărilor fiscale”. Sună responsabil, nu? Doar că în spatele acestor ajustări se ascunde o mare hoție cu etichetă oficială: românii plătesc mai mult pentru ca privilegiile sinecuriștilor să rămână intacte.
(…) În loc să tăie privilegiile, guvernanții decid să umble din nou la buzunarul nostru. (…)
Haideți, totuși, să demontăm miturile!
În 2024, statul a plătit pentru sporuri bugetare circa 12,4 miliarde lei – aproape o treime din deficitul PIB. Iar dacă luăm în calcul sporuri, prime și bonusuri, cifra urcă la 13,7 mld lei, spun foști miniștri ai Finanțelor, adică peste 40% din gaura bugetară! Și, atenție, nu vorbim de sporuri pentru medicii care lucrează în linia întâi sau profesorii care se chinuie prin tot felul de sate izolate, ci de bonusuri halucinante, precum „spor de praf”, „spor de antenă” sau „spor de confidențialitate”.
În unele instituții, angajații primesc aceste „compensații” chiar dacă n-au văzut o antenă în viața lor!”
Citiți mai multe AICI: Gaura din buget, acoperită cu bani de la fraieri. Adică de la noi
Bolojan, contabilul dezastrului
