Închiderea robinetelor gazelor rusești pentru Bulgaria și Polonia va avea un efect devastator pe piața energiei. Chiar și România va fi direct afectată, având în vedere că se importau circa 1.000 de MW din țara vecină. Ursula von der Leyen susține sus și tare că cele două țări rămase fără gaze rusești vor fi aprovizionate de la vecini, în condițiile în care criza se adâncește tot mai mult.
Specialiștii din sectorul energetic susțin că oprirea gazelor rusești spre Bulgaria înseamnă o lovitură directă pentru România, care se va confrunta cu o nouă creștere de prețuri la energie. Odată cu oprirea centralelor pe gaz din Bulgaria va fi stopat și importul de energie din această țară, creându-se un deficit și mai mare pe piața internă, cu influențe directe asupra prețurilor.
Deși, la nivel declarativ, șefa Comisiei Europene, precum și șefii statelor UE, continuă să susțină că pot face față tăierii gazelor rusești, realitatea este cu totul alta. O informație care s-a propagat ieri în media, potrivit căreia Austria ar fi acceptat plata gazelor în ruble, a reușit să bulverseze capitalele europene, chiar dacă austriecii au negat ulterior. Cu 80% gaze importate din Federația Rusă, Austria nu poate refuza plata în ruble și nici nu este plauzibilă vreo relație privilegiată cu Vladimir Putin, atâta timp cât țara a intrat și ea pe lista țărilor neprietenoase. Soluțiile Azerbaijan și gazele lichefiate din SUA nu pot acoperi necesarul statelor UE, iar acest lucru îl știe și Federația Rusă, care nu pare intimidată deloc de declarațiile arogante și belicoase ale Uniunii Europene. Totul este o afacere și atât, tocmai de aceea acuzațiile de șantaj ale Ursulei von der Leyen la adresa Kremlinului au fost respinse imediat de Vladimir Putin, care i-a transmis că ”Rusia este un furnizor de energie de încredere şi nu se angajează în şantaj”. De la 1 aprilie, Putin a anunțat că toate țările UE, incluse pe lista statelor neprietenoase, vor fi obligate să plătească gazele în ruble, măsura fiind un răspuns la blocarea de către statele occidentale a accesului Rusiei la rezervele sale valutare în aur în valoare de peste 300 miliarde de dolari.
Țările UE, în stare de șoc
Faptul că trecuse ceva timp de la anunțul privind plata gazelor în ruble i-a făcut pe europeni să creadă că Vladimir Putin nu va îndrăzni să își ducă până la capăt amenințarea. Tocmai de aceea oprirea gazelor pentru Bulgaria și Polonia a provocat un șoc total. Pentru că de la declarații la soluții este o cale foarte lungă, pe care Europa nici nu a început să pășească. Pe vremea lui Ceaușescu, când scădea presiunea la gaze de abia mai pâlpâia flacăra aragazului, toți românii știau că s-au supărat rușii pe noi. Robinetul se deschidea și se închidea în funcție de atitudinea statului român în diverse probleme. Lucrurile nu s-au schimbat foarte mult, cel puțin din acest punct de vedere. Vrem sau nu să recunoaștem, Europa a provocat Rusia să manevreze robinetul. Că așa funcționează dependența. Iar când depinzi de gazele rusești nu ar trebui să-și permiți să ai o atitudine represivă și sfidătoare. Sau dacă îți permiți înseamnă că ai un plan B, pe care te și bazezi. După cum se vede însă planul B nu există cu adevărat.
Cine urmează?
Germania, una dintre cele mai dependente țări de gazele rusești, a intrat deja în alertă. Deși a refuzat să provoace în vreun fel Rusia, Berlinul se teme că va fi nevoit să cedeze presiunilor SUA și ale UE. Dacă Germania rămâne fără gaz, întreaga economie europeană se va prăbuși, iar țara a început deja să facă pregătiri pentru raționalizarea energiei. Implicarea directă a Uniunii Europene în conflictul dintre Rusia și Ucraina începe să aibă consecințe din ce în ce mai grave. Una dintre acestea, care este și un semnal pentru cei care pot judeca lucrurile la rece, este că euro a ajuns la cel mai scăzut nivel faţă de dolar din ultimii cinci ani.