Cetățenii români au datorii de 106 miliarde de lei, marea majoritate la băncile străine, numai din credite ipotecare, atrag atența parlamentarii UDMR. Aceștia au depus o inițiativă legislativă prin care vor ca statul să ajute familiile prin subvenționarea dobânzilor acestor credite cu procente de 10%, 50% și 100%, în funcție de numărul de copii aflați în întreținere. În prezent, raportul rata medie/credit ipotecar mediu se situează în jurul a circa 40% din salariul mediu pe economie, semnalează inițiatorii proiectului.
România chiar a devenit o țară ca afară, astfel că cetățenii sunt datori vânduți la băncile străine, prin creditele ipotecare pe care au fost nevoiți să le contracteze pentru a-și asigura un acoperiș deasupra capului. Parlamentarii UDMR au arătat că, în luna martie a anului 2024, stocul de credite ipotecare se ridica la nivelul sumei de 106 miliarde de lei, 29,62 miliarde de lei reprezentând contracte acordate prin Programele Prima casă și Noua Casă, iar 76,3 miliarde de lei sub forma creditelor ipotecare standard.
În prezent, raportul rata medie/credit ipotecar mediu se situează în jurul a circa 40% din salariul mediu pe economie, fapt care afectează venitul disponibil pentru familiile care au copii în întreținere. Parlamentarii propun subvenționarea dobânzii aferente creditului ipotecar, în funcție de numărul de copii ai familiei, în cazul creditelor contractate prin programele Prima casă/Noua casă, caz în care se subvenționează și comisionul de administrare, precum și pentru celelalte credite ipotecare. Condițiile de subvenționare a dobânzii sunt ca debitorii cu contracte de credite ipotecare să nu înregistreze restanțe mai mari de 30 de zile la rambursarea creditului, să aibă copii în întreținere și să aibă în proprietate o singură locuință, care să fie obiectul contractului de credit. Facilitatea constă în subvenționarea dobânzii cu 10% pentru un copil, cu 50% pentru 2 copii și cu 100% pentru 3 sau mai mulți copii.
1,2 miliarde de lei pe an
Din gospodăriile din România, în număr de 5.314.602, circa 32,5% nu au copii, corespunzând unui număr de 1.724.930 de familii, arată deputații. Deoarece facilitățile propuse se adresează exclusiv familiilor cu copii, din creditele ipotecare aflate în sold la bănci, facilitățile nu se vor aplica asupra unei sume de 34,45 miliarde de lei.
Totodată, ținând cont de faptul că un număr de 908.222 gospodării nu au copii în întreținere, numărul familiilor care îndeplinesc condițiile de acordare a facilităților la plata creditelor pentru achiziționarea unei locuințe este de circa 2.681.450. În proporție de 58,08%, gospodăriile din România au un singur copil, 31,42% au doi copii, iar 10,5% au 3 și peste 3 copii. ”Coroborând aceste date, suma totală a creditelor asupra cărora se va calcula valoarea subvențiilor este de 53,48 miliarde lei. Datele BNR arată că dobânda medie anuală este de 7%, astfel că, în funcție de numărul de copii ai debitorilor, impactul va fi de circa 1,2 miliarde de lei pe an”, susțin deputații UDMR.
Eforturi financiare prea mari
Rambursarea unui credit ipotecar presupune eforturi financiare substanțiale pe perioade lungi, de peste 10-15 ani, iar pentru un cuplu tânăr decizia de a-l contracta echivalează nu de puține ori cu greutăți în asigurarea unui buget predictibil pentru traiul zilnic, semnalează parlamentarii.
”Astfel de situații aduc cu sine amânarea sau renunțarea la anumite cheltuieli, fie de investiții, fie de mărire a familiei. Datele INS din 2022 demonstrează faptul că rata sărăciei persoanelor care trăiesc în gospodării cu minori și tineri de 18-24 de ani dependenți a fost cu 5,2 puncte procentuale mai mare decât cea a persoanelor fără copii. Incidența cea mai mare a ratei riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat la gospodăriile formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți (60,8%), urmată de cea a gospodăriilor monoparentale (47,3%)”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.
Prăbușire gravă a natalității
Datele statistice ale Uniunii Europene arată că între anii 2030 și 2060 România va pierde circa un milion de persoane/an, astfel că deceniul al 9-lea va marca reducerea populației țării la sub 13 milioane locuitori, iar în raportul Perspectivele populației lumii în 2019, ONU include România printre cele 8 țări ale lumii a căror populație a scăzut cu mai mult de 5% din anul 2010, ca urmare a efectelor combinate a doi factori majori: scăderea persistentă a ratei fertilității și o rată mare a emigrației.
”Pe lângă aspirațiile și dorințele personale, tinerii iau în calcul riscurile și obstacolele pe termen mediu și lung. Astfel, sunt luate în calcul cheltuielile cu asigurarea locuirii, echilibrarea obligațiilor inerente vieții de familie cu aspirațiile unei cariere, anumite servicii asociate cu calitatea creșterii copiilor – îngrijire și supraveghere, recreere și instruire. În numeroase cazuri, inaccesibilitatea sau calitatea insuficientă a serviciilor publice sunt privite ca obstacole insurmontabile, astfel că tinerii fie amână planurile de întemeiere a unei familii, de asumare a creșterii unui copil ori a următorilor fie pur și simplu renunță la ele”, mai atrag atenția deputații UDMR.