Pensionările la vârste de sub 50 de ani, din sistemul judiciar, dar și din sistemul de ordine publică și apărare, au făcut ca România să fie campioană în UE la cea mai mică durată medie a vieții active. Dacă media în Uniunea Europeană era de 37,2 ani petrecuți în câmpul muncii, în țara noastră media a fost de 32,7 ani, potrivit datelor publicate de Eurostat. Comparativ, olandezii muncesc, în medie, 43,8 ani, suedezii, 43 ani, iar danezii, 42,5 ani.
România a ajuns țara cu cei mai mulți tineri pensionari, fenomenul propulsându-ne în vârful clasamentului cu cei mai puțini ani vechime în muncă dintre toate statele UE. Astfel, potrivit Eurostat, în 2024, durata medie așteptată a vieții active pentru persoanele de 15 ani și peste în UE a fost de 37,2 ani.
Cu toate acestea, durata medie așteptată a vieții active a variat considerabil între țările UE. În 6 țări ale UE, durata medie a vieții active a fost de 40 de ani sau mai mult: Olanda (43,8 ani), Suedia (43,0 ani), Danemarca (42,5 ani), Estonia (41,4 ani), Irlanda (40,4 ani) și Germania (40,0 ani). În schimb, cele mai mici durate ale vieții active au fost înregistrate în România (32,7 ani), Italia (32,8 ani) și Croația, Grecia și Bulgaria (fiecare cu câte 34,8 ani). Pentru bărbați, durata medie așteptată a vieții active în UE a fost de 39,2 ani, cele mai lungi durate fiind înregistrate în Olanda (45,7 ani), Danemarca (44,2) și Suedia (40,0 ani), iar cea mai scurtă în România (35,9), Croația și Bulgaria (fiecare cu câte 36,0 ani). În ceea ce privește femeile, durata medie a vieții active în UE a fost de 35,0 ani, cele mai lungi durate fiind înregistrate în Estonia (42,2), urmată de Suedia (42,0) și Olanda (41,8). Cele mai scurte durate au fost înregistrate în Italia (28,2), România (29,2) și Grecia (31,1). În ultimii 10 ani, durata medie așteptată a vieții active în UE a crescut cu 2,4 ani, de la 34,8 la 37,2 ani în prezent, a precizat Eurostat.
A scăzut decalajul de gen
Durata așteptată a vieții active a fost în medie de 37,2 ani în UE în 2024, 39,2 ani pentru bărbați și 35,0 ani pentru femei. Din 2015, durata așteptată a vieții active în UE a crescut constant, de la 34,9 ani în 2015 la 35,9 ani în 2019. În 2020, din cauza crizei sanitare Covid-19, durata așteptată a vieții active a scăzut la 35,6 ani. În ciuda scăderii ușoare din 2020, în ultimii 10 ani, indicatorul a înregistrat o creștere continuă a numărului de ani de viață activă pentru ambele sexe. Deși se așteaptă ca bărbații să lucreze mai mult decât femeile, decalajul de gen a scăzut odată cu creșterea participării femeilor pe piața muncii.
Într-adevăr, durata așteptată a vieții active pentru bărbați a fost de 37,4 ani în 2015, în timp ce pentru femei a fost de 32,3 ani. Prin urmare, diferența de gen în ceea ce privește durata așteptată a vieții active a fost mai mică în 2024 decât în 2015 (adică 4,2 ani față de 5,1 ani). În 2024, s-au observat diferențe în numărul mediu de ani de viață activă între bărbați și femei în toate țările, țările nordice din Europa înregistrând un decalaj de gen sub media UE de 4,2 ani. Estonia, Lituania și Letonia au fost singurele țări ale UE în care decalajul de gen a fost negativ, deoarece se așteaptă ca femeile să lucreze acolo cu 1,6 ani, respectiv cu 0,3 ani și 0,2 ani mai mult decât bărbații. Printre celelalte țări, cel mai mic decalaj de gen a fost înregistrat în Finlanda, cu doar 0,6 ani. La polul opus, țările cu cel mai mare decalaj de gen în 2024 au fost Italia (9,0 ani), Grecia (7,1 ani), Malta (6,9 ani) și România (6,7 ani).
Singura excepție din UE
Între 2015 și 2024, durata așteptată a vieții active a crescut în toate țările UE, cu excepția României. Patru țări, în special, au înregistrat o creștere semnificativă de 4 sau mai mulți ani: Malta (5,2 ani), Ungaria (4,8 ani), Estonia și Irlanda (ambele cu 4,4 ani). Malta și Ungaria, care au avut o durată așteptată a vieții active sub medie în 2015, au înregistrat creșteri bruște care le-au adus peste media UE în 2024. Principalul motiv al creșterii excepționale a Maltei a fost creșterea semnificativă a duratei așteptate a vieții active în rândul femeilor (8,3 ani), cel mai mare câștig din orice țară a UE.
În schimb, Spania, Suedia, Letonia și Austria au înregistrat o durată așteptată a vieții active relativ stabilă, cu creșteri egale sau mai mici de 2 ani. România a fost singura țară care a înregistrat un declin (0,1 ani), în principal din cauza unei scăderi în rândul femeilor. O tendință notabilă în majoritatea țărilor UE a fost aceea că durata vieții active a femeilor a crescut mai mult decât cea a bărbaților, excepțiile fiind Grecia, Cipru, Lituania și România. În Malta, Estonia, Irlanda, Slovacia, Ungaria și Luxemburg, creșterea a fost într-adevăr semnificativ mai mare pentru femei decât pentru bărbați. În Bulgaria, Suedia, Slovenia și Danemarca, creșterile pentru bărbați și femei au fost aproximativ aceleași, a mai arătat Eurostat.