Eurostat îi dă peste nas lui Burduja. Prețul energiei pentru populație, al 4-lea cel mai mare din UE

Potrivit statisticilor Eurostat, în a doua jumătate a anului trecut, România a avut al patrulea cel mai mare preț la energie din UE, contrar afirmațiilor ministrului Sebastian Burduja. Desigur, clasamentul este făcut conform standardului puterii de cumpărare, că nu poți compara un salariu de 800 de euro cu unul de 3.000 de euro. Pe de altă parte, la gaze, unde România este cel mai mare producător din UE, țara noastră are abia al optulea cel mai mic preț din UE, înaintea noastră situându-se state care nu produc nicio moleculă de gaz.

În a doua jumătate a anului 2024, prețurile medii la energie electrică pentru gospodăriile din UE au rămas în mare parte stabile, cu o ușoară scădere la 28,72 euro la 100 kWh de la 28,89 euro în prima jumătate a anului 2024, se arată într-un raport al Eurostat. Aceste niveluri ale prețurilor rămân totuși cu mult peste nivelurile de dinainte de criza energetică din 2022.

În 2024, ponderea impozitelor în facturile de energie electrică a crescut ușor de la 24,3% la 25,1% în al doilea semestru din cauza majorărilor minore ale impozitelor. Deși costurile globale ale energiei și aprovizionării în UE au scăzut în 2024 comparativ cu 2023, costurile rețelei au crescut în 18 țări UE, ceea ce a dus la o creștere generală a costurilor rețelei UE cu 8,9% față de anul precedent. Au fost observate variații considerabile între țările UE. Germania a raportat cele mai mari prețuri la energie electrică la 39,43 euro la 100 kWh, urmată de Danemarca (37,63 euro) și Irlanda (36,99 euro). În schimb, cele mai mici prețuri au fost observate în Ungaria (10,32 euro), Bulgaria (12,17 euro) și Malta (13,01 euro). În ciuda mediilor UE stabile, comparațiile monedelor naționale indică mișcări semnificative ale prețurilor în unele țări. Prețurile energiei electrice pentru uz casnic au crescut în Portugalia (+14,2% față de semestrul doi din 2023), Finlanda (+13,6%) și Franța (+12,9%).

Între timp, țări precum Letonia (-17,8%), Olanda (-14,3%) și Belgia (-12,3%) au înregistrat reduceri substanțiale de preț. Exprimate în standardul puterii de cumpărare (PPS), prețurile la energie electrică au fost cele mai ridicate pentru gospodăriile din Cehia (41,00), Cipru (35,70) și Germania (35,23). Cele mai mici prețuri bazate pe PPS au fost observate în Malta (14,33), Luxemburg (15,39) și Ungaria (15,45). Conform acestui standard, România a avut al patrulea cel mai mare preț din UE, cu 32,69, după Cehia (41), Germania (35,23) și Polonia (34,67). Comparativ, Norvegia a avut 15,77, Olanda – 18,33, Suedia – 19,96, Bulgaria – 20,16, Austria – 21,5, iar Slovacia – 22,12.

Au crescut taxele de rețea

În UE, ponderea impozitelor în a doua jumătate a anului 2024 a fost cea mai scăzută din Luxemburg, unde valorile au fost de fapt negative (minus 49,2%). Impozite negative, care reflectă subvențiile și alocațiile, au fost observate și în Olanda, Austria și Irlanda. Ponderea relativă a impozitelor a fost cea mai mare în Danemarca, reprezentând 48,8% din prețul total. Ponderea medie a totalului impozitelor și taxelor la nivelul UE în a doua jumătate a anului 2024 a fost de 25,1%, o creștere de 3,7 puncte procentuale în comparație cu a doua jumătate a anului 2023 și o creștere de 0,8 puncte procentuale în comparație cu prima jumătate a anului 2024, determinată în principal de reducerea subvențiilor și alocațiilor. TVA-ul în UE a reprezentat 14,4% din prețul total. Acesta a variat de la 4,8% în Malta la 21,3% în Ungaria. An de an, prețurile totale au crescut în 10 dintre țările UE, în timp ce au scăzut în 14 țări ale UE și au rămas aproape neschimbate în 3 țări UE. Cea mai mare creștere a fost observată în Portugalia (14,2%), urmată de Finlanda (13,6%) și Franța (12,9%), cauzată în principal de costurile de rețea, precum și de reducerea subvențiilor și alocațiilor. Letonia (-17,8%), Olanda (-14,3%) și Belgia (-12,3%) au fost cele 3 țări din UE care au înregistrat cele mai mari scăderi.

Ungaria, cel mai mic preț la gaze

La nivelul UE, au existat diferențe mari în ceea ce privește prețurile la gaze casnice, semnalează Eurostat. Suedia a înregistrat cele mai mari prețuri la 18,93 euro la 100 kWh, urmată de Olanda (16,71 euro) și Italia (15,86 euro). În schimb, Ungaria (3,20 euro la 100 kWh), Croația (4,60 euro) și România (5,40 euro) au raportat cele mai mici prețuri. De la an la an, 6 țări din UE au înregistrat creșteri de prețuri comparativ cu a doua jumătate a anului 2023.

Aceste creșteri au fost determinate în mare parte de taxe mai mari, deoarece diferite reduceri de taxe au fost reduse sau eliminate. În schimb, 14 țări UE au raportat scăderi ale prețurilor la gaze, în primul rând din cauza reducerii costurilor de energie și de aprovizionare. În clasamentul prețurilor la gaze pentru populație conform standardului puterii de cumpărare (PPS), România stă ceva mai bine, având în vedere că este cel mai mare producător de gaze din UE. Cu toate acestea, cu 9,49 PPS, România are abia al optulea cel mai mic preț din UE. Înaintea țării noastre se situează Estonia, Lituania, Belgia, Luxemburg, Slovenia, Ungaria și Croația.