Statul român vrea să combată imigrația ilegală printr-un lobby la nivelul statelor terțe, care să aibă ca rezultat aducerea de contingente cât mai mari de lucrători străini în țară, sub pretextul acoperirii deficitului forței de muncă. Pentru a pregăti populația, Strategia privind imigrația în perioada 2023-2024 prevede chiar campanii agresive de informare cu privire la integrarea imigranților și evaluări privind riscurile grave la adresa climatului de ordine publică și siguranței cetățeanului, generate de eventuale acțiuni antisociale.
Guvernul a renunțat la politica de stimulare a românilor din diaspora pentru a se întoarce în țară. Noua politică este însă de a miza pe imigranți și a-i stimula pe aceștia să vină să lucreze în țara noastră și să desfășoare activități comerciale. În acest sens, Ministerul Muncii și autoritățile din subordine vor avea sarcina de a analiza permanent piața forței de muncă autohtone și de a stabili contingentele anuale de lucrători nou admişi pe piaţa forţei de muncă din România, în funcţie de nevoile identificate.
La nivel național, statul va trece la adevărate acțiuni de lobby pentru atragerea străinilor din Asia și din Africa în țara noastră, prin negocierea unor acorduri bilaterale cu ţări terţe interesate în admiterea propriilor cetăţeni pe piaţa forţei de muncă din România. Totodată, vor fi promovate universitățile românești în vederea atragerii de cetățeni străini la studii, prin favorizarea rămânerii pe teritoriul național și a accesului la un loc de muncă pentru absolvenții de studii superioare specializate, angajatorii fiind stimulați în scopul încadrării în muncă a cetățenilor proveniţi din state terţe, care și-au finalizat studiile în România. Mai mult, Guvernul va acorda facilități prin scutirea de la îndeplinirea unor condiţii la acordarea vizei de lungă şedere/sau prelungirea dreptului de ședere pentru desfășurarea de activități comerciale, scopul declarat fiind îmbunătățirea mediului economic românesc.
Avalanșă de azilanți și refugiați
România și-a luat angajamentul de a sprijini statele membre UE aflate sub presiune imigraționistă prin preluarea unor solicitanți de azil, pe lângă cota obligatorie a țării noastre. Pentru azilanți vor fi adaptate condițiile de recepție la standardele europene aplicabile, fiind, astfel, dezvoltată infrastructura de cazare a centrelor regionale destinate solicitanţilor de azil, inclusiv prin adaptarea condiţiilor de cazare la nevoile grupurilor vulnerabile.
De asemenea, vor fi create spaţii de cazare şi vor fi adaptate serviciile în centrele de plasament pentru minorii neînsoțiți, solicitanții de azil și minorii beneficiari ai unei forme de protecție. Pentru străinii care au dobândit o formă de protecție în România și a celor cu şedere legală vor fi organizate și desfășurate cursuri de inițiere în limba română și va fi acordată asistență și suport pentru integrarea pe piața muncii a acestora. În plus, Executivul a anunțat și dezvoltarea unor mecanisme de recunoaștere a calificărilor refugiaților, dar și înlesnirea participării acestora la cursuri de calificare.
Toleranța, sub semnul întrebării
Realizarea unor evaluări privind riscurile grave la adresa climatului de ordine publică și siguranței cetățeanului generate de eventuale acțiuni antisociale, favorizate de prezența în comunitate a unor cetățeni ai statelor terțe, cuprinsă în strategia privind imigrația, într-o țară eminamente tolerantă, sună îngrijorător. Și asta pentru că măsurile de precauție luate de autorități anunță de fapt un aflux masiv de imigranți în România. În plus, Guvernul a planificat și campanii de conștientizare a opiniei publice din România cu privire la fenomenul imigraţiei şi al integrării cetăţenilor statelor terţe, prin presa scrisă, internet, radio, TV și reţele de socializare, dar și prin elaborarea şi distribuirea de pliante în oraşele din ţară cu comunităţi importante de străini și prin crearea şi expunerea bannerelor/afişelor pe panouri publicitare. Pentru a preveni declanșarea unor tulburări ale ordinii publice, se va încerca reducerea susceptibilității cetățenilor români la acțiuni de dezinformare, ce au ca subiect activ cetățenii sau acțiuni ai cetățenilor statelor terțe, se mai arată în Strategia de imigrație.