“Mama tuturor luptelor de la Bruxelles”: acordul pentru următorul buget al UE

În timp ce își stabilește prioritățile de cheltuieli pentru următorii cinci ani, UE își regândește, de asemenea, bugetul pe termen lung. Acesta este egal cu aproximativ 1% din produsul intern brut al blocului, fiind finanțat în mare parte de statele membre în funcție de ponderea lor economică.

Comisia Europeană vrea să schimbe modul în care plătește banii către statele membre din bugetul comun, despre care comisarul pentru buget Johannes Hahn a declarat recent că „nu este potrivit pentru viitor”.

În prezent, mai mult de o treime este cheltuită pentru politica de coeziune: bani plătiți regiunilor mai sărace pentru a le ajuta să recupereze decalajul față de cele mai bogate. Mai puțin de o treime este cheltuită pentru subvențiile agricole.

Dar, în contextul în care războiul din Ucraina continuă și rivalitatea economică globală se intensifică, guvernele au pretenții pe măsură. O aderare a Ucrainei la blocul comunitar ar putea costa bugetul UE aproximativ 136 de miliarde de euro în următorii șapte ani, potrivit grupului de reflecție Bruegel.

„Va fi extrem de dificil să obținem mai mulți bani”

Acordul asupra bugetului UE pe șapte ani este mama tuturor luptelor de la Bruxelles, subliniază economiștii de la FT. Și, în mod normal, durează luni, dacă nu chiar ani de negocieri, deoarece necesită sprijinul unanim al tuturor celor 27 de țări.

O propunere formală este așteptată abia anul viitor pentru următorul buget 2028-2034, dar discuțiile despre reforme sunt deja în curs de desfășurare. Mai exact, Bruxelles-ul dorește ca plățile viitoare să fie condiționate de îndeplinirea anumitor condiții de către țări, similar cu regulile fondului de redresare post-pandemic al UE.

Președintele francez Emmanuel Macron tocmai a cerut o dublare a bugetului. Deși va fi greu să reducă feliile alocate coeziunii și agriculturii, va fi la fel de dificil să crească dimensiunea totală a plăcintei, apelând la mai mulți bani de la țări precum Germania și de la alți plătitori.

„Toată lumea a cerut de facto un buget care să facă față provocărilor globale, inclusiv competitivitatea, securitatea, concurența globală în anumite domenii cu alți actori cheie din lume”, a precizat Hahn. „Dar aceste obiective nu pot fi realizate cu actuala structură și dimensiune bugetară”.

Planurile de a obține noi forme de venituri la nivelul UE, bazate pe profitul companiilor sau pe taxe ecologice, nu au fost puse în aplicare, în parte din cauza faptului că impozitarea este o prerogativă națională, ceea ce sugerează că viitoarele cereri ale Bruxelles-ului vor trebui finanțate de statele membre prin emiterea unor cecuri și mai mari.

„Va fi extrem de dificil să obținem mai mulți bani”, a avertizat Stéphanie Riso, directorul general al departamentului de buget al Comisiei.