Aproape 70% din cetățenii statelor terțe aflați pe teritoriul României se află în risc de sărăcie și excludere socială, arată un raport al Eurostat pe 2024, procentul plasând țara noastră pe primul loc, la mare distanță de celelalte state UE, la condiții grele de trai pentru imigranți. Vestea proastă este că și procentul românilor aflați în risc de sărăcie este foarte de mare, de circa 26%, pe locul 3 după Bulgaria și Letonia. În ce privește procentul de săraci pe medii de rezidență, România ocupă de departe primul loc, cu 44%.
O veste oarecum bună pentru România este că imigranții nu vor să ajungă în țara noastră. Și asta pentru că, potrivit Eurostat, procentul riscului de sărăcie al celor care ajung pe plaiurile mioritice se apropie de 70%, un record absolut în UE. Grav este însă că și procentul românilor aflați în risc de sărăcie și excluziune socială este foarte ridicat, de 27%, plasând România pe locul 3, după Bulgaria și Letonia.
Însă, dacă ne raportăm la mediul de rezidență, lucrurile sunt și mai dezastruoase. Și asta pentru că procentul riscului de sărăcie în mediul rural, unde trăiește 44,2% din populația României, este unul halucinant, de 44%, fapt care ne plasează pe primul loc în UE, chiar înaintea Bulgariei, care are 41%. Comparativ, riscul de sărăcie în orașe este de 14%, ceea ce explică ruptura profundă între cele două Românii. În ce privește standardul puterii de cumpărare, măsurat în PPS, cele mai sărace țări din UE sunt România, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și Grecia, cu venituri mai mici de 14.000 PPS. Comparativ, media UE este de 21.253 PPS, iar mai mult de jumătate din statele UE au peste 21.000 PPS. Deloc surprinzător, cetățenii cu cea mai mare putere de cumpărare din UE sunt austriecii, care au peste 27.000 PPS.
Depopulare programată
Tot Eurostat arată că, în comparație cu anul 2010, venitul disponibil echivalent median a fost cu 20,4% mai mare în termeni reali în 2024 în UE. Venitul median a crescut cel mai mult în România, cu 162,2%. Bulgaria, Polonia, Croația, Ungaria și cele 3 țări baltice ale UE au înregistrat, de asemenea, creșteri ale veniturilor mediane cu peste jumătate.
În schimb, venitul median a scăzut în această perioadă în 3 țări ale UE: Grecia (scădere cu 25,8%), Italia (scădere cu 2,8%) și Franța (scădere cu 1,7%). Faptul că România a avut cea mai mare creștere de venituri din ultimii 14 ani, în condițiile în care am rămas campioni la sărăcie, arată, de fapt, cât de mici au fost ținute salariile în țara noastră, producând cea mai mare migrație a cetățenilor, care și-au căutat un trai mai bun în alte state UE. Consecința a fost catastrofală, pentru că aproape întreaga forță de muncă, bineînțeles, calificată, s-a mutat în Occident, lăsând România într-o subdezvoltare cronică. În prezent, nici în celelalte state UE situația nu este foarte bună, astfel că s-a ajuns la un număr total de peste 93 milioane de cetățeni aflați în risc de sărăcie, din care 27,5 milioane în sărăcie cruntă.
România, din nou pe primul loc
În 2024, România (17,2%), Bulgaria (16,6%) și Grecia (14,0%) au înregistrat rate ale privațiunilor materiale și sociale severe semnificativ mai mari decât în alte țări ale UE, mai arată Eurostat. Cea mai mică rată a fost de 1,8% în Slovenia. În aproape toate țările UE, rata privațiunilor materiale și sociale severe a fost mai mare pentru femei decât pentru bărbați. În Slovacia și Suedia, ratele au fost aceleași pentru ambele sexe. În Olanda, Cipru, Germania și Italia, ratele pentru bărbați au fost mai mari decât ratele pentru femei. În termeni relativi, cele mai mari diferențe de gen au fost observate în Malta și Luxemburg. Totodată, rata privațiunilor materiale specifice copiilor în UE a fost de 13,6%. În rândul țărilor UE, aceasta a variat de la 2,7% în Croația la 29,8% în Bulgaria, 31,8% în România și 33,6% în Grecia.