Datoriile statului român sunt deținute de străini în proporție de 24%. Nivelul acestora a ajuns la un record absolut în ianuarie 2023, de 67 miliarde de lei, atarge atenția Daniel Dăianul, președintele Consiliului Fiscal. Totodată, acesta cere Guvernului să combată cu forță instituțională și cu determinare politică evaziunea fiscală și optimizarea fiscală și să nu cedeze presiunilor interne și externe.
Într-o analiză asupra dezechilibrului extern, economistul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, avertizează asupra faptului că, în ianuarie 2023, titlurile de stat românești deținute de non-rezidenți au ajuns la vârful istoric de 67 miliarde lei, iar ca pondere în total obligațiuni în circulație, la 24%. Acesta a arătat că deficitul de cont curent din 2022 a ajuns la 26,571 miliarde euro (9,2% din PIB) – o creștere valorică de 52% față de nivelul din 2021, în timp ce dezechilibrul comercial a atins 34 miliarde euro. În ce privește deficitul structural, Daniel Dăianu acuză regimul fiscal regresiv (cetățenii cu venituri mici, sau modeste, plătesc proporțional mai mult decât cei cu venituri mari), erori în politica fiscală, puzderia de exceptări și “portițe”, care au contribuit la accentuarea deficitului bugetar prin diminuarea veniturilor fiscale. ”Cu venituri fiscale de 26-27% din PIB (inclusiv contribuții) România este lanterna roșie în UE. O analiză sub egida Consiliului Fiscal (din 2022) arată că revederea regimului fiscal ar putea aduce venituri fiscale suplimentare de peste 3% din PIB în câțiva ani. Dar mulți se complac în ipocrizie; își dau seama de această situație (privind veniturile fiscale), dar, precum în Caragiale, au o atitudine de genul -să se schimbe, dar să nu se modifice decât pe ici pe colo… prin părți neesențiale-. Revederea regimului fiscal ar permite o diminuare a impozitării muncii, care să nu prejudicieze însă consolidarea bugetară. Trebuie combătute cu forță instituțională și cu determinare politică evaziunea fiscală și optimizarea fiscală (tax avoidance). Nu trebuie cedat la presiuni interne și externe. Să sperăm că și instituțiile europene vor fi mai decise în aceast scop”, notează președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
Economie specifică țărilor subdezvoltate
Producția de tradables (bunuri exportabile și bunuri ce pot înlocui importuri) nu a ținut pasul cu consumul agregat, cu absorbția internă, semnalează economistul, care consideră că multe investiții se duc în rezidențial și comerț și că infrastructura este încă precară. ”Serviciile IT și de transport nu au putut stopa creșterea deficitului. Plasarea în lanțuri de producție și aprovizionare ar putea fi mai favorabilă; se asamblează, sau se produc componente și subcomponente dintre care numeroase nu înseamnă valoare adăugată înaltă. Politicile industriale care să vizeze producția de tradables, creșterea valorii adăugate (inclusiv în domeniul agroalimetar) sunt firave. Economia noastră are și un caracter dual, caracteristic celor mai puțin dezvoltate: sectoare importante sunt dominate de firme mari străine și există multe companii cu capital autohton slabe”, a precizat Daniel Dăianu. Totodată, președintele Consiliului Fiscal relevă și subdezvoltarea industriei agroalimentare, având în vedere că România deține pământ agricol care înseamnă 57% din suprafața țării, în timp ce deficitul extern al acestui sector este de 0,5-06% din PIB. În general, există o subvalorificare a resurselor, a materiilor prime interne, în condițiile în care se importă produse a căror realizare include inputuri esențiale din țara noastră.
Capacitatea de export, diminuată
În condițiile crizei energetice și a conflictului din Ucraina, în 2022 a avut loc o deteriorare a raportului de schimb pentru cele mai multe țări din UE, care s-a concretizat în creșteri de deficite de cont curent, mai semnalează Daniel Dăianu. Mai mult, potrivit acestuia, au fost întreprinderi ce și-au închis porțile având producție intens energofagă și s-a recurs la importuri, iar dereglările în lanțurile de producție și aprovizionare au afectat capacitatea de export a economiei.