PSD bagă bățul prin gard. Austeritatea Guvernului Bolojan bagă românii în cea mai cruntă sărăcie din ultimii 25 de ani

După ce Partidul Social Democrat a votat cu două mâni măsurile de austeritate din pachetele 1 și 2 ale Guvernului Bolojan, strategul economic al PSD, Cristian Socol, atrage atenția că românii sunt aruncați în cea mai cruntă sărăcie din ultimii 25 de ani. Acesta a arătat că povara fiscal-bugetară nu poate fi pusă exclusiv pe umerii celor cu venituri mici și medii și ai companiilor corecte, care își plătesc la timp impozitele, și cere ca cei cu venituri mari să contribuie proporțional mai mult.

Lansarea în spațiul public, cu acces extins, a analizei realizate de strategul economic al PSD, Cristian Socol, pare o încercare disperată de a disocia partidul de imaginea catastrofală a Guvernului Bolojan. Cum însă, în afară de declarații sforăitoare, liderul PSD, Sorin Grindeanu, și parlamentarii săi au votat cu două mâni pachetele lui Ilie Bolojan, disocierea este o iluzie. „S-a greșit poate că nu ne-am bătut mai mult la primul pachet de asumare, când au fost măsuri care nu rezolvă absolut nimic”, afirma Sorin Grindanu la începutul acestei luni.

Evident că nici la al doilea pachet nu s-a bătut nimeni, coaliția funcționând impecabil în obiectivul de a-i duce la sapă de lemn pe români și a prăbuși economia. ”Nu mai poate fi pusă povara fiscal-bugetară exclusiv pe cei cu venituri mici și medii și pe companiile corecte, care își plătesc la timp taxele și impozitele. O consolidare fiscal-bugetară durabilă și acceptată public are nevoie de justiție socială – adică împărțirea poverii ajustărilor într-un mod progresiv, protejând veniturile celor săraci și ale clasei mijlocii. Cei cu venituri mai mari să contribuie proporțional mai mult, evitând supraîmpovărarea celor vulnerabili”, susține Cristian Socol, în analiza sa. Mai mult, acesta arată că măsurile Guvernului Bolojan de până acum au produs cea mai mare scădere a puterii de cumpărare a salariilor din ultimii 25 de ani, în condițiile în care pachetul 2, cu majorări uriașe de taxe și impozite, nu a intrat încă în vigoare.

Frica de tensiuni sociale

Impactul negativ al crizei trebuie amortizat social, consideră Cristian Socol, iar economiile bugetare trebuie realizate fără a demantela “plasa de siguranță”. În caz contrar, se vor consolida simptomele deja apărute ale unui cerc vicios foarte complicat – criza bugetară se transformă în criză economică, amândouă conduc la o criză socială, care generează la rându-i tensiuni sociale și criză politică, consider analistul.

”Incertitudinea politică îngreunează procesul de consolidare bugetară și revenirea economică, accentuând problemele – se intră în cercul vicios al austerității, care reduce capacitatea statului de a investi, frânează dezvoltarea, amplifică nemulțumirile populației și alimentează noi tensiuni politice. În absența unor măsuri coerente și a unei direcții strategice clare, riscul este ca acest lanț al crizelor să se autoalimenteze, împingând societatea într-o spirală tot mai dificil de controlat și de inversat. Pe fondul geopolitic dificil alimentat și de războiul de la graniță, România poate suferi o întoarcere nedorită în timp cu 15 ani – acord cu FMI, condiționalități de privatizare a companiilor strategice profitabile, noi și noi măsuri de austeritate și tensiuni sociale”, mai precizează Cristian Socol.

Plan de supraviețuire pentru săraci

Strategul economic al PSD propune un Plan de supraviețuire a românilor vulnerabili în perioada de criză, iar pentru acesta guvernul trebuie să aplice un program de măsuri țintite (fără impact pe bugetul de stat) pentru protejarea puterii de cumpărare și asigurarea unui coș minim de subzistență în cazul românilor cu venituri mici (8.669.826 români). Acesta trebuie să se facă pe două axe: stoparea creșterii prețurilor și creșterea țintită a veniturilor românilor aflați în risc de sărăcie și excluziune socială și/sau deprivare materială severă. Printre măsurile de reducere a prețurilor, analistul propune reglementarea prețului la energie și actualizarea anuală a acestuia în funcție de inflație și prețul mediu din piața energiei (liberalizarea graduală a prețului la energie și gaze naturale) sau Plafonarea marjei comerciale la energie, înghețarea prețurilor administrate și tarifelor publice pe un an (anul 2026) – transport public, apă, canal și salubritate, energie termică etc și plafonarea marjei comerciale la alimentele de bază pentru anul 2026.