Ieri, România a ajuns să importe energie electrică, la ore de vârf, în cantitate de peste 800 MW. Și asta în condițiile în care producția pe cărbune aproape s-a înjumătățit în ultima lună, iar regenerabilele livrează tot mai anemic energie în sistem. Sindicaliștii din sectorul energetic susțin că se merge în mod deliberat pe o producție cu frâna trasă, la ordinele celor de la Bruxelles.
În semestrul I al acestui an România a devenit importator net de energie, cu 0,717 TWh, față de aceeași perioadă a anului 2015, când țara noastră exporta 3,060 TWh. Astfel, cea mai multă energie a fost importată din Bulgaria, 925 GWh, din Ucraina, 774 GWh și din Ungaria, 490 GWh. Ieri, raportările Sistemului Energetic Național arătau importuri de peste 800 MWh, în condițiile unei producții interne tot mai scăzute. Cea mai importantă reducere s-a înregistrat la producție de energie pe cărbune, unde, de aproape o lună, nu se mai depășesc 850 MWh.
Daniel Burlan, președintele Directoratului Complexului Energetic, susținea în septembrie că scăderea producției este temporară și că lucrurile se vor remedia, însă nimic nu s-a schimbat de atunci. ”Am programată o revizie la un grup de la Turceni, că trebuie să-l pregătesc pentru perioada de iarnă, iar la Rovinari am avut un eveniment care a necesitat oprirea unui grup pentru reparații. Scăderea producției este o situație temporară. Cărbune avem, iar capacitatea totală de producție este de 1.200- 1.300 MW”, ne declara, în septembrie, Daniel Burlan. Pe lângă scăderea de la cărbune, eolianul s-a prăbușit și el, ajungând să mai producă doar 50 MW. Nici panourile fotovoltaice nu dau prea multă energie în sistem, ajungând la o medie, pe zi, de circa 200 MW. Fără capacități de producție constantă a energiei și prețurile au luat-o razna. Astfel, în august 2022, valoarea acesteia a ajuns la 2.400,58 lei/MWh, comparativ cu luna august 2015, când prețul era de 180 lei/ MWh, creșterea procentuală fiind de 1.104%.
Cine apasă pe butoane?
Senatorul PSD Daniel-Cătălin Zamfir, șeful Comisiei Economice din Senat, a atras atenția că termocentrala de la Paroșeni produce energie doar două zile pe săptămână. ”Este sabotaj sau nu? Cine vrea să îi țină pe români în frig? Doar două zile primește Sistemul Energetic Național energie de la această termocentrală, care ar trebui să funcționeze la capacitate zilnică”, a declarat senatorul. Pe de altă parte, sindicaliștii din sistemul energetic acuză statul român că răspunde comenzilor de la Bruxelles.
”România trebuie să creeze o criză de energie, în acord cu termenii trasați de la Bruxelles, și nu are cum să o facă decât prin reducerea producției. Statul român are capacitatea la acest moment de a produce energie ca să mai susțină încă 5-6 țări pe lângă noi. Hidroelectrica ar putea asigura undeva la 60-70% din consum. Vă dau exemplu doar Barajul de la Lotru, care are trei turbine, din care în prezent funcționează doar una, și aia la capacitate de 30%, deși capacitatea este de 560 MW. Barajul este programat să intre în funcțiune, în 4-5 minute, în perioadă de criză. Iar noi suntem în perioadă de criză. Seceta a afectat Dunărea pentru că țările pe care aceasta o traversează au oprit apa în aval pentru a-și umple barajele. Dar capacitatea hidro pe ceea ce înseamnă Hidroelectrica a fost redusă, deși pe Oltul superior și Oltul inferior, adică de la Vâlcea în sus, au fost debite normale. Adică din cinci turbine mergeau trei sau două, pe toate barajele. Au mers cu frâna trasă, iar seceta a fost un pretext. Mai mult, termocentrala de la Iernut o țin închisă, deși are o capacitate de 430 MWh”, ne-a precizat Cristel Ioțu, președintele Cartel Alfa Olt.
Problema rețelelor de transport
Problema României la acest moment este de transport al energiei, susțin sindicaliștii, pentru că rețeaua nu a fost dimensionată pentru consumatorii multinaționalelor care ți-au relocat producția în țara noastră, pentru că energia era ieftină. ”Noi avem o problemă, pentru că tot ce înseamnă rețea de transport s-a făcut pe vechile rețele”, ne-a spus președintele Cartel Alfa Olt, Cristel Ioțu. Referitor la acest aspect, Guvernul a anunțat investiții de peste 420 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii energetice naționale, din Fondul pentru Modernizare, aceasta fiind cea mai mare finanțare din fonduri europene accesată de Transelectrica.