Programul de lucru ar urma să se modifice, pentru unii dintre angajații din România, deoarece ar putea fi aplicat modelul Kurzarbeit, a transmis, luni, premierul Ludovic Orban.
Șeful Executivului a precizat că modelul are oarecum un caracter de noutate în România, dar a fost aplicat în ţări europene, în special în Germania, şi a dat rezultate.
„Încercăm şi noi să aplicăm acest sistem de program flexibil de muncă. Trebuie să fixăm cadrul. La nivelul Uniunii Europene a fost aprobat programul Sure, destinat decontării cheltuielilor efectuate de state pentru anumite categorii de măsuri active, dar în special pentru măsurile de tip Kurzarbeit.
Ideea în sine nu este foarte complicată. Dacă unei companii i s-a redus vânzarea cu un anumit procent, ca să nu dea afară angajaţii – cu procentul corespunzător – practic stabileşte un program flexibil de muncă pentru angajaţi şi statul plăteşte perioada de timp care nu e lucrată de angajaţi, corespunzătoare reducerii”, a declarat Ludovic Orban, potrivit Agerpres.
Conform programului de lucru aplicat în economia Germaniei și denumit „Kurzarbeit”, adică „muncă redusă”, angajații lucrează pe o anumită perioadă mai puțin sau chiar deloc. Angajatorul, împreună cu angajatul, decide procentul cu care scade timpul de lucru, iar angajatul primește proporțional salariul, care ar trebui scutit de taxe, și statul preia parțial diferența până la salariul întreg.
Programul flexibil de muncă Kurzarbeit, o cale de ieșire din criză?
Potrivit premierului, trebuie stabilite criterii clare pentru implementarea programului, astfel încât să nu recurgă la măsuri de sprijin firmele care în realitate nu ar avea nevoie de ele.
„Sigur, măsura se aplică o perioadă limitată, atunci când apare o perturbare majoră pe piaţă, cum este criza economică generată de epidemia de COVID. Deci, va trebui să stabilim o perioadă de aplicare şi va trebui să gândim foarte bine cum punem în funcţiune acest mecanism, astfel încât pe de o parte să fie cât mai uşor de accesat, fără proceduri birocratice complicate.
Pe de altă parte, să asigure criterii de acordare a ajutorului către companii şi către angajaţi foarte clare, foarte precise, astfel încât să nu existe probleme foarte mari în interpretarea modului în care este aplicat şi să reducă cât mai mult posibilitatea ca unii angajatori să poate să utilizeze această formă de protecţie fără să aibă nevoie sau ca resursă suplimentară de venit, în condiţiile în care ei, teoretic, nu ar avea nevoie de această măsură”, a menţionat Orban.