Statisticile publicate de INS arată o situație dezastruoasă. Numărul șomerilor a crescut alarmant, în timp ce locurile de muncă vacante s-au redus simțitor. Guvernul s-a grăbit să aprobe și în 2024 un contingent de 100.000 de muncitori asiatici, pe fondul unei prăbușiri economice evidente. Astfel, românii rămași fără joburi sunt nevoiți să plece să lucreze în afara țării sau să trăiască din suma batjocoritoare a ajutorului de șomaj.
Economia României se prăbușește vertiginos, iar creșterile economice anunțate de Guvern se bazează exclusiv pe îndatorarea excesivă a țării. În contextul în care sectorul de producție al României este efectiv dependent de economia germană, aflată în cădere liberă, și de a Franței și Italiei, care nici ele nu se simt prea bine, decizia de a aduce și mai mulți muncitori asiatici afectează în mod direct forța de muncă internă.
Angajarea muncitorilor din afara UE nu ajută în niciun fel economia. În afară de impozitele pe salarii, banii încasați de aceștia sunt transferați în țările de origine. Vestea năucitoare care vine de la Institutul Național de Statistică este că locurile de muncă vacante au scăzut anul trecut față de 2022.
Astfel, numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost 39,9 mii, în scădere cu 5,2 mii locuri de muncă vacante faţă de anul anterior. Faţă de anul 2022, cele mai semnificative scăderi ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în transport şi depozitare (-0,49 puncte procentuale), administraţie publică (-0,31 puncte procentuale), respectiv sănătate şi asistenţă socială (-0,29 puncte procentuale).
În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai relevante scăderi s-au observat în transport şi depozitare (-1,3 mii locuri vacante), sănătate şi asistenţă socială și industria prelucrătoare (-1,1 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).
Ministerul Muncii, date contradictorii
Ca să justifice un nou contingent de 100.000 de asiatici, Ministerul Muncii arată, în nota de fundamentare a hotărârii de guvern emisă la sfârșitul anului trecut, că, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în perioada ianuarie – august 2023, numărul total de locuri de muncă vacante era de 506.601.
Principalele zece domenii de activitate în care s-a înregistrat un număr semnificativ de locuri de muncă vacante în această perioadă, au fost: lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale (64.027), restaurante (28.614), alte activităţi poștale şi de curier (26.928), activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului (25.849), activităţi de protecţie şi gardă (17.661), transporturi rutiere de mărfuri (17.155), activităţi ale agenţiilor de plasare a forţei de muncă (12.740), comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun (11.952), fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule (8.874), fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie (8.720), susținea ministerul. Mai mult, numărul locurilor de muncă vacante ar fi fost cu 26,95% mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2022.
Bubuie șomajul
Consecința deciziei de a aduce în țară și mai mulți muncitori străini a fost o creștere alarmantă a numărului de șomeri. Conform datelor INS, numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna februarie a anului 2024 a fost de 466,4 mii persoane, în creștere față de aceeaşi perioadă a anului precedent (444,9 mii persoane). În ce privește datele privind tendințe ale activității economice, numărul de salariați în industria prelucrătoare, în construcții și în servicii nu va mai crește până în mai 2024. Singura majorare anunțată a locurilor de muncă s-ar putea produce în sectorul comerțului cu amănuntul.