Vestea că fermierii români, cultivatori de sfeclă, au cumpărat fabrica de zahăr de la Luduș, care urma să fie vândută la fier vechi, a provocat entuziasm și speranța că se poate. Noii acționari recunosc însă că au nevoie de ajutorul Guvernului, pentru a le facilita accesul la credite pe termen lung. Problema este că fabrica necesită investiții majore și capital serios pentru a-și putea relua funcționarea.
Teodor Aflat, cultivatorul de zahăr și eroul momentului, a reușit, împreună cu alți câțiva fermieri, să salveze fabrica de zahăr din Luduș, cumpărând-o de la proprietarii francezi. Acesta susține, însă, că vor avea nevoie de ajutorul Guvernului, având în vedere că prețul plătit pentru cumpărarea fabricii este nimic față de ce investiții și cheltuieli vor urma.
”Niciodată nu am crezut că nu putem ajunge la finalul acesta, chiar dacă a plecat domnul ministru Chesnoiu, tot nu ne-am dat la o parte și ne-am zbătut în continuare și am sperat până miercuri, când s-a întâmplat minunea. Nu am apucat să vorbim la modul concret despre viitorul fabricii Luduș, dar eu zic că ministrul Petre Daea ne va ajuta, trebuie să ne ajute. Nu vrem pomană, însă avem nevoie de sprijin pentru accesarea unor credite pe termen lung, pentru că vom avea multe cheltuieli, 170 de angajați ai fabricii trebuie preluați, plus alte cheltuieli, trebuie făcută o revizie generală a fabricii, care se face după fiecare campanie, și nu e făcută, plus softuri, gaze naturale etc”, ne-a declarat fermierul Teodor Aflat, unul dintre cumpărătorii fabricii. Acesta arată că, în ultimele luni, prețul zahărului a ajuns la 1.000 euro pe tonă, de la circa 400 euro pe tonă. România a avut 33 de fabrici de zahăr, din care 14 erau de mare capacitate, și se cultivau 240.000 de hectare de sfeclă de zahăr, dar acum se mai cultivă doar 8.000 de hectare. Mai rămăseseră fabricile de la Luduș, de la Bod și de la Roman, dar acum Bod are 3 ani de când nu lucrează, Luduș a lucrat până în 2021 și mai lucrează doar fabrica de la Roman.
Problemele de-abia acum încep
Nicolae Nistor, fost lider de sindicat în fabrica de zahăr de la Luduș, ne spune că se bucură pentru reușita fermierilor, dar că problemele de-abia de acum vor începe. ”Și dacă le-o dădea gratis, este o fabrică enormă, cu sute de utilaje complexe. Numai salariile sunt peste două milioane de euro pe an. Trebuie să aibă bani, că nu este o brutărie, este o fabrică. Sunt locuri unde trebuie schimbate complet utilajele, pentru că nu mai au randament și fiabilitate și mai mult cheltuiești pe un lucru rău decât să iei unul nou. Sunt utilaje care ar fi trebuit casate de 15-20 de ani, sunt utilaje din 1960, care ar fi trebuit scoase de mult din circuit. Nu știu cum se vor descurca, dar sper să meargă mai departe. Ei cred că e un lucru simplu, dar sunt sume enorme. Eu știu, că am lucrat acolo 40 de ani, m-am ocupat de partea mecanică, și era un rulment 10.000 de euro, un pivot, 20.000 de euro, și aduceau materiale din acestea în fiecare săptămână. Nu știu cine pune banii ăștia, că am înțeles că au cumpărat-o cu 8 milioane de euro”, ne-a declarat Nicolae Nistor, fost lider de sindicat al fabricii de zahăr Luduș.
120.000 de metri cubi de gaze pe zi
Deși are capacitate mică de producție, fabrica din Luduș are consumuri mari, pentru că randamentul turbinelor este scăzut, după 62 de ani, ne mai spune fostul lider de sindicat Nicolae Nistor. În plus, nu se știe cum se va rezolva problema gazului, pentru că acolo se consumă cât consumă un oraș cu 50.000 locuitori, 120.000 de mc de gaze pe zi. ”Mulți visează poate că iau o fabrică și gata. Nu este așa, că până iese zahărul pe bandă e cale lungă. La Grupul Tereos, în Franța, sfecla de zahăr era la 50 de km de fabrică, la noi era la 300 km, ei aveau o producție de 80-100 tone de sfeclă la hectar, noi avem aproape 4 tone la hectar. Asta a fost o problemă, pentru că, înainte, erau în zonă patru fabrici: Târgu Mureș, Luduș, Teieș și Bistrița. Din patru a rămas una și nici asta nu avea sfeclă. Să nu fie anul viitor probleme cu sfecla, că lumea s-a axat pe porumb, floarea soarelui, pe culturi ușoare. Trebuie să fie un investitor cum a fost Tereos, care era pe locul 1 în Franța și locul 2 mondial, cu 5 miliarde de euro cifră de afaceri. Dar iată că și grupul francez a renunțat, pentru că din 2017 avea pierderi”, ne-a mai precizat Nicolae Nistor, fostul lider de sindicat al fabricii de zahăr Luduș.