Deputații vor ca între două zile de muncă, repausul obligatoriu să scadă de la minimum 12 ore, cât este prevăzut acum în Codul Muncii, la 11 ore, invocând că există o Directivă europeană care permite acest lucru. Adică salariatul să muncească 13 ore și să se odihnească doar 11 ore. Totodată, parlamentarii vor să reducă repausul săptămânal de la 48 de ore, la 42 de ore, ceea ce înseamnă că se va lucra și sâmbăta.
Ultimele date de la Eurostat arată că media europeană a programului de muncă săptămânal este de 37,5 ore, în timp ce în România este de 40 de ore. În aceste condiții, deputații s-au gândit să majoreze numărul de ore de lucru și să reducă repausul la 24 de ore, precum și repausul săptămânal, astfel încât să se lucreze și sâmbăta.
Inițiatorii proiectului de lege care modifică Codul Muncii susțin că la compensarea muncii suplimentare prin ore libere plătite, perioada de 90 de zile în care se poate realiza această compensare este neadaptată realităților actuale. În special, în unele sectoare, pentru activități care se desfășoară preponderent în anumite sezoane, respectiv depind de climă, această perioadă nu este una propice pentru salariați. Articolul 135 din Codul Muncii precizează că salariații au dreptul între două zile de muncă la repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive. Potrivit deputaților, această obligație ar aduce blocaje în activitatea unor salariați, care ar dori să lucreze suplimentar. Mai mult, Directiva CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru prevede ca statele membre să ia măsurile necesare pentru ca orice lucrător să beneficieze de o perioadă minimă de repaus de 11 ore consecutive în decursul unei perioade de 24 de ore. Rezultă că între două zile de muncă este necesar un repaus de minim 11 ore consecutive, conform normelor europene, semnalează inițiatorii proiectului.
”Tot în cadrul Directivei CE se precizează că statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru ca orice lucrător să beneficieze, în decursul unei perioade de șapte zile, de o perioadă minimă de repaus neîntrerupt de 24 de ore, la care se adaugă cele 11 ore de repaus zilnic în 24 de ore. Considerăm că, opțional, acolo unde angajatorul și salariatul agreează, trebuie să existe posibilitatea legală de reducere a duratei repausului săptămânal neîntrerupt. Propunerea noastră este să existe opțiunea de a reduce de la 48 de ore, la 42 de ore, ca în cazul altor țări din Europa”, se arată în proiectul de act normativ.
Gata și cu concediile
Parlamentarii vor să abroge și articolul din Codul Muncii, prin care se prevede că, în cazul în care programarea concediilor se face fracționat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puțin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.
”Fiecare lucrător trebuie să aibă libertatea de a-și programa concediul în funcție de cum dorește, chiar și numai câte 3 zile neîntrerupte, atât timp cât concediul este agreat/programat cu angajatorul. Măsura celor 10 zile de concediu neîntrerupt nu aduce beneficii, în anumite situații, nici angajatorilor, nici angajaților. Directiva 2003/88/CE nu impune un număr minim de zile consecutive de concediu”, se precizează în nota de fundamentare a proiectului legislativ. Deputații consideră că efectele socio-economice ale acestor schimbări ale Codului Muncii se reflectă în adaptarea relațiilor de muncă la schimbările pieței muncii, la nevoile angajatorilor și ale angajaților, deopotrivă. Totodată, fundamentarea prevederilor propuse ar fi fost făcută în baza consultărilor cu societatea civilă, cu reprezentanții Camerelor de Comerț și Industrie, în baza semnalelor primite de la antreprenori și angajații acestora legate de blocajele cu care se confruntă în îndeplinirea muncii lor.
Mai ușor cu drepturile, săracilor!
Prevederile Codului Muncii trebuie să aibă o stabilitate, dar, în același timp, nu e mai puțin adevărat că, la momentul oportun, el trebuie adaptat noilor realități, susțin deputații. ”În prezent, Codul Muncii oferă o protecție angajaților, dar nu se poate spune că răspunde întocmai și nevoilor angajatorilor. Locurile de muncă există în măsura în care există angajatori care le creează, prin propriile investiții. Pentru dezvoltarea afacerilor existente, pentru a încuraja deschiderea de noi afaceri, pe lângă fiscalitatea atractivă, Codul Muncii trebuie să ajute, nu să genereze blocaje”, mai precizează inițiatorii proiectului.